Ce înseamnă displazie de șold? Iată tot ce ar trebui să știi despre această afecțiune

Această displazie de șold apare atunci când articulația nu se dezvoltă corespunzător. Poate afecta atât bebelușii, cât și adulții, provocând durere și dificultăți de mișcare, dacă nu este diagnosticată și tratată la timp.

În general este foarte frecventă la nou-născuți și poate rămâne netratată până la maturitate, când simptomele devin evidente. Este, așadar, foarte important să înțelegem cauzele, simptomele și opțiunile de tratament pentru a putea preveni complicațiile pe termen lung.

RomaniaTV

Vești TERIBILE despre Nina Iliescu. Refuză să meargă la spital, deși nu se simte bine, nu mai primește vizite și nu mai răspunde la telefon. Detalii cutremurătoare!

Observatornews.ro

Trump a anunţat că se va întâlni cu Vladimir Putin pe 15 august, în Alaska / Kremlinul a confirmat summitul

Displazie de șold, cauze și principale simptome

Atunci când spunem displazie de șold ne referim la o afecțiune care presupune o dezvoltare anormală a articulației șoldului. Lucrul acesta duce la o nepotrivire dintre capul femurului și cavitatea șoldului. Această aliniere deficitară poate apărea încă din perioada intrauterină sau în primele luni de viață. Printre factorii de risc de află și poziția bebelușului în uter, greutatea mare la naștere și istoricul familial. De asemenea, hormonii mamei, cum ar fi relaxina, pot influența dezvoltarea articulațiilor șoldului la făt. Relaxina este un hormon produs în timpul sarcinii care ajută corpul mamei să se pregătească pentru naștere. Unul dintre rolurile sale principale este de a relaxa ligamentele din pelvis și de a lărgi colul uterin, facilitând astfel travaliul și nașterea. Cu toate acestea, relaxina nu influențează doar ligamentele din zona pelviană a mamei, ci poate avea efecte și asupra fătului în dezvoltare.

Simptomele variază în funcție de vârstă. La nou-născuți, medicul poate observa o asimetrie a pliurilor de la picioare, limitarea mișcării sau un sunet ca de clic la mișcarea șoldurilor. La copiii mai mari sau la adulți, pot apărea dureri în zona afectată, șchiopătat sau chiar scurtarea unui picior.

Este important ca părinții să ducă bebelușul la controale medicale regulate, mai ales în primele luni de viață. Diagnosticul se face prin ecografie sau radiografie, în funcție de vârstă. Detectarea timpurie este cheia succesului în tratarea acestei afecțiuni. Dacă displazia de șold este identificată devreme, tratamentele sunt mai simple și mai eficiente. Lăsată netratată, poate duce la artroză, durere cronică și limitarea mobilității.

Cum poate fi tratată

Tratamentul este orientat către ameliorarea simptomatologiei, prin reducerea durerii resimțite, precum și prevenirea evoluției către o luxatie. Displazia de șold, dacă este depistată la timp, poate fi tratată eficient prin metode non-invazive, mai ales la sugari. Una dintre cele mai folosite metode este orteza Pavlik, un dispozitiv care ajută la poziționarea corectă a șoldului. Aceasta poate fi folosită în intervalul de vârstă 0-6 luni, cu scopul menținerii membrelor inferioare într-o poziție corectă față de cavitățile articulare. În unele cazuri, este nevoie de ghips sau intervenții chirurgicale, mai ales dacă diagnosticul se pune mai târziu, după ce copilul începe să meargă sau chiar la vârsta adultă. Copiii tratați astfel pot avea o întârziere în mers. Cu toate acestea, atunci când ghipsul este îndepărtat, dezvoltarea mersului continuă normal.

Pentru adulți, tratamentul poate include fizioterapie, analgezice și, în cazurile severe, proteză de șold. Chirurgia de reconstrucție sau înlocuirea completă a articulației sunt soluții eficiente când alte opțiuni nu dau rezultate. Recuperarea este esențială, iar exercițiile specifice ajută la recăpătarea mobilității și reducerea durerii.

Prevenirea presupune în primul rând controale medicale regulate și evitarea înfășării strânse a bebelușilor, care poate forța șoldurile într-o poziție incorectă. Educația părinților și colaborarea cu medicul pediatru sunt cruciale pentru a observa din timp orice neregulă. Displazia de șold nu este o sentință, astfel, cu tratamentul potrivit și o monitorizare atentă, pacienții pot duce o viață normală și activă.