Ți-ai făcut analize de sânge, iar creatinkinaza ți-a ieșit mare? Iată ce boli poate semnala și ce măsuri trebuie să iei.
Creatinkinaza (CK) constituie o moleculă dimerică alcătuită din subunități M și/sau B. Două subunități de proteine se împart în trei izozime diferite: CK-MM, CK-MB și CK-BB. CK-MM și CK-BB se găsesc din abudență în mușchii scheletici, dar și în creier. CK-MB este întâlnit, în mare parte, în miocard (reprezentând 15-30% din CK în mușchiul inimii), pe când o proporție mult mai redusă se găsește în mușchiul scheletic (care constituie doar 5-7% din CK în scheletul muşchi). CK poate fi eliberată în sânge prin întreruperea și moartea membranei celulare, fiindcă este întâlnită în membrana mitocondrială interioară și citoplasma.
De asemenea, CK este un marker util al defalcării mușchilor scheletici, pentru că cea mai mare cantitate de CK se găsește în mușchii scheletici. La persoanele sănătoase, nivelul seric al creatinfosfokinazei este reprezentat aproape în totalitate de către fracţiunea musculară a CK-MM.
Ce înseamnă creatinkinaza mare? Iată la ce boli trebuie să te aștepți
Creatinkinaza mare semnalează apariția bolilor neuromusculare și a infarctului miocardic acut. Pe lista tulburărilor neuromusculare se află miopatiile, distrofiile musculare, rabdomilioza, miopatiile induse de medicamente, sindromul neuroleptic malign, hipertermia malignă și paraliziile periodice.
Creatinkinaza poate fi crescută și în absența bolilor neuromusculare ori a leziunilor cardiace. De pildă, poate fi întâlnită după injecție intramusculară, exerciții intense și boală renală.
Totodată, creatinkinaza este adesea folosită pentru diagnosticarea și supravegherea pacienților care au afecțiuni neuromusculare, cum ar fi: miopatii inflamatorii (polimiozita, dermatomiozita), infarct, miopatii, distrofii (spre exemplu, distrofia musculară Duchenne și Becker) rabdomioliza, miopatii generate de medicamente (statine, fibrați, colchicine, antimalariene și cocaină), sindrom neuroleptic malign și miopatii endocrine (hipotiroidismul).
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2023/04/analize-sange.jpg)
Creatinkinaza mare semnalează apariția bolilor neuromusculare și a infarctului miocardic acut. Pe lista tulburărilor neuromusculare se află miopatiile, distrofiile musculare, rabdomilioza, miopatiile induse de medicamente, sindromul neuroleptic malign, hipertermia malignă și paraliziile periodice.
Când se recomandă efectuarea unui test CK
Un test CK este indicat în momentul în care se suspectează o leziune musculară. Se face la intervale regulate, pentru a ține sub control deteriorarea permanentă a mușchiului. Mai mult decât atât, medicii recomandă această analiză în momentul în care o boală musculară, cunoscută sub numele de miopatie, cum ar fi distrofia musculară, este suspectată sau atunci când au avut loc anumite traume (răni prin strivire sau arsuri pe suprafețe mari).
Testul este recomandat dacă persoana are simptome asociate cu leziunile musculare, precum: slăbiciune musculară sau dureri musculare ori alt tip de dureri. De asemenea, analiza este indicată și dacă urina persoanei este închisă la culoare – urina poate avea o culoare închisă din cauza prezenţei mioglobinei, o altă substanţă eliberată în urma leziunii musculare, care poate fi dăunătoare rinichilor.
Analiza trebuie făcută și de persoanele care nu au simptome specifice, mai ales când se ia un medicament sau după expunerea la substanțe care se află în strânsă legătură cu potenţiale leziuni musculare.
:format(webp)/https://bzi.ro/wp-content/uploads/2023/04/dureri-muschi.jpg)
Testul este recomandat dacă persoana are simptome asociate cu leziunile musculare, precum: slăbiciune musculară sau dureri musculare ori alt tip de dureri.