Ce feluri de mâncare aveau strămoșii noștri? Prima mâncare gătită de oameni!

Strămoșii noștri nu știau ce înseamnă „E-uri alimentare”, aceștia nu includeau în felurile de mâncare pesticide, ierbicide, îngrășăminte artificiale și nici nu știau ce e acela supermarket și tot ceea ce consumau era din producția proprie, muncită cu sudoarea frunții lor.

Cu toții am auzit cel puțin o dată, că pe vremuri, felurile de mâncare ale bunicilor și strămoșilor noștri erau mai sănătoase chiar dacă nu aveau toate beneficiile societății moderne. Pe vremea lor, în stilul lor de viață, nu intrau nici cuvinte precum stres, depresie, anxietate.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Ce feluri de mâncare aveau strămoșii noștri?

În acele timpuri se folosea mazărea, lintea, bobul, ceapa şi nelipsitul praz, morcovii şi păstârnacul, ridichiile, seva de mesteacăn. Foarte apreciate erau merele şi mierea. Strămoşii noştri foloseau în principal produse vegetale, pâinea, ciupercile, brânzeturile.

10:42, 01 Aug 2024

Ce a pățit o studentă din România, care s-a dus la muncă în Germania: „Este ceva de groază, nu mai rezist!”

Mămăliga, rodul culinar al poporului român, cunoscută în special de olteni şi moldoveni pe timpul stăpânirii turce, era folosită înainte de daci, dar făcută din faină de mei şi orz, nu din porumb.

Dacă vorbim de perioada dacilor, sarea din mine şi oţetul fermentat din vin sau fructe serveau ca asezonare. La fel şi macul.

Dacii au inventat mujdeiul și, probabil, obiceiul spargerii cepei în pumn vine tot de la ei. Dacii foloseau excesiv usturoiul: în mâncăruri, ca şi condiment, pentru a unge vârfurile gardurilor, porţilor, ferestrelor şi chiar pe ei însuşi pentru a se apăra de lupi.

Păsările şi porcinele, alături de vite erau preferate. Vânatul era şi el foarte popular: cerbi, mistreţi, vânatul cu pene.

Abundenţa viilor, a fructelor cultivate şi a celor sălbatice permitea dacilor obţinerea vinurilor de diferite soiuri, a berii, miedului, ţuicii şi derivatelor acestora. Nici tehnicile de conservare nu le erau străine. Sarea, afumarea şi uscarea erau unele dintre metodele obişnuite.

Dacii aveau o bucătărie inspirată din salatele şi mâncărurile lumii trace şi, pe alocuri, a celei celte. Romanii au fost cei care au introdus “ţestul“. Oala de pământ cu capac a introdus noi tehnici de coacere şi fierbere în orizontul culinar al strămoşilor noştri.

Romanii au fost cei care au adus în Dacia şi aluaturile umplute cu felurite tocături; plăcintele fiind cele mai versatile, cu legume sau carne, fructe şi altele.

Dacă romanii nu consumau decât branză, dacii erau mari amatori de produse lactate, în special de lapte fermentat, una dintre deosebirile principale din epocă între popoarele civilizate şi cele considerate barbare. Dacii consumau terci din grâu sau ovăz, dres cu lapte, în timp ce romanii consumau mâncăruri fine, ospeţele ajungând să se întindă pe ore întregi. Peştele era un aliment de bază pentru ambele popoare.

Prima mâncare gătită de oameni

Gătitul reprezintă unul dintre cele mai importante momente din evoluția umană. Acest obicei i-au transformat pe strămoșii noștri în oamenii moderni și a contribuit la dezvoltarea speciei.

Cele mai timpurii dovezi ale hranei gătite proveneau de acum 170.000 de ani, în cazul primilor Homo Sapiens și oamenilor de Neanderthal. Aceștia au folosit focul pentru a găti legume și carne.

Însă prima dovadă de gătit precede Homo Sapiens. Potrivit dovezilor istorice, prima mâncare a fost gătită de strămoșii oamenilor, Homo Erectus. Această dovadă a fost descoperită într-un sit arheologic din Israel. Numită Gesher Benot Ya’aqov, locația ar fi fost folosită în urmă cu 780.000 de ani.
Comunitățile din sit aveau o dietă variată, ce includea vânat, fructe și legume. În plus, strămoșii oamenilor mâncau și pește de apă dulce, din Lacul Hula.

Cercetătorii care au fost în sit au descoperit recent rămășițele unor dinți de crap și mreană, în Gesher Benot Ya’aqov. Analiza structurii dinților a scos la iveală faptul că aceștia au fost gătiți. Temperatura ar fi fost de sub 500 de grade Celsius. Astfel, există dovezi că prima mâncare gătită de oameni a fost reprezentată de mai multe tipuri de pește.

Aceștia cred că evoluția lui Homo Erectus în Homo Sapiens probabil a fost asociată cu o schimbare în dietă și folosirea focului pentru a găti mâncarea. Există schimbări la nivelul mandibulei și anatomiei craniului care sugerează acest lucru.

Prima mâncare gătită ar fi fost reprezentată de pește, dar dieta oamenilor din zonă ar fi fost mai variată. Prin procesul de gătire, carnea, peștele și legumele devin mai ușor de digerat. Astfel, dezvoltarea corpului și creierului e mai eficient decât cu o dietă bazată pe mâncare crudă. În plus, astfel felurile de mâncare devin mai sigure pentru consum, pentru că focul omoară patogenii.