Ce este Psaltirea neagră: Te ajută într-adevăr să scapi de dușmani?

Psaltirea împăratului David este cea mai citită carte a Vechiului Testament. Folosirea Psalmilor pentru a „blestema“ este considerat un păcat și de aceea este necesar de știut ce este „Psaltirea neagră“.

Această denumire este dată deoarece sunt pasaje îndreptate împotriva duşmanilor, care arată ca adevărate blesteme aduse celor pe care îi considerîm vrăjmași.

Citirea acelor pasaje din Psalmi tocmai cu scopul de a face rău înseamnă intarrea într-o zonă periculoasă, care ne îndepărtează de morala evanghelică și care ne duce, de fapt, pe calea păcatului.

Stirile PROTV

Cabinetul israelian a fost de acord cu încetarea focului în Liban. Când întră în vigoare armistițiul

RomaniaTV

Ce mâncăruri îi pune pe masă Cristela Georgescu candidatului TikTok. Piesa de rezistență: supa-cremă cu ierburi de leac

Ce este Psaltirea neagră: Cum este interpretat Psalmul de 108 „de blestem“.

În Psalmul 108, versurile 5-14 reprezeintă u nadevărat blestem care se pune, adresându-se lui Dumnezeu, pe numele vrăjmaşului, care i-a făcut rău:

„Diavolul să stea de-a dreapta lui.

Când se va judeca să iasă osândit, iar rugăciunea lui să se prefacă în păcat.

Să fie zilele lui puţine şi dregătoria lui să o ia altul;

Să ajungă copiii lui orfani şi femeia lui văduvă;

Să fie strămutaţi copiii lui şi să cerşească;

Să fie scoşi din curţile caselor lor;

Să smulgă cămătarul toată averea lui;

Să răpească străinii ostenelile lui;

Să nu aibă sprijinitor şi nici orfanii lui miluitor;

Să piară copiii lui şi într-un neam să se stingă numele lui;

Să se pomenească fărădelegea părinţilor lui înaintea Domnului şi păcatul maicii lui să nu se şteargă;

Să fie înaintea Domnului pururea şi să piară de pe pământ pomenirea lui”.

În versul 19, „Aceasta să fie răsplata celor ce mă clevetesc pe mine înaintea Domnului şi grăiesc rele împotriva sufletului meu“, acest „blestem“ se adresează Domnului la adresa celui care a îndrăznit să îl vorbească de rău.

Cine este „destinatarul“ Psalmului 108

În interpretarea Psalmului 108, preoții susțin că „vrăjmaşul“ de care se face pomenire este Iuda Iscarioteanul, cel care L-a vândut pe Mântuitorul preoţilor şi cărturarilor. Drept argument se folosește predica Sf. Apostol Petru, la alegerea lui Matia:

„Bărbaţi fraţi, trebuia să se împlinească Scriptura aceasta pe care Duhul Sfânt, prin gura lui David, a spus-o dinainte despre Iuda, care s-a făcut călăuză celor ce L-au prins pe Iisus“ (Faptele Apostolilor 1:16).

Ca împlinire a profeţiei lui David, versul 20 se face referire la întreaga Psaltire:

„Căci este scris în Cartea Psalmilor: „Facă-se casa lui pustie şi să nu aibă cine să locuiască în ea!” Şi „slujirea lui s-o ia altul“.

Potrivit lui Joseph A. Fitzmyer, identificarea lui Iuda în Psalmul 108 este făcută prin tercerea de pluraul „vrăjmași“ la singularul „casa lui“ și „slujirea lui“.

Înțelegerea greșită a Psalmului 108 și folsoirea ca blestem

De la interpretarea dată de teologi acestui Psalm 108 se poate ajunge foarte ușor la înțelegerea greșită că acesta paote fi folsoit de către oricine pentru a pune un blestem asupra unui dușamn, doar bazându-ne pe simplul motiv că acest text apare în Psaltire, cosndierată una dintre cele mai importante cărți religioase.

În morala Vechiului Testament, rugăciunea împotriva duşmanilor nu era necuviincioasă și n uera considewrată un păcat. Am mai discutat acest aspect când am amintit într-un material trecut despre rugăciunea lui Neemia.

Potrivit Noului Testament, noi trebuie să ne rugăm pentru vrăjmaşii noştri, de aceea singura variantă în care ne putem însuşi psalmii de blestem sunt prin aplicarea lor nu vrăjmaşilor păcătoşi, ci păcatului personificat.