Ce este magia albă și cât de bună este? Cine mai practică această artă mistică?

Ce este magia albă și de ce a fost percepută ca o magie „fără păcat”? Cum se practică această formă de magie și ce scopuri urmărește? Află în rândurile următoare tot ce trebuie să știi despre acest tip de magie.

Magia albă, adesea descrisă ca fiind „magia bună”, reprezintă o practică mistică și spirituală care urmărește scopuri benefice sau „pozitive”. De-a lungul timpului, magia albă a fost percepută ca fiind utilizată pentru protecție, vindecare sau invocarea unor energii divine pentru realizarea faptelor morale și binevoitoare.

RomaniaTV

Concedieri 2025. 100.000 de bugetari sunt angajaţi pe pile şi vor fi disponibilizaţi

Observatornews.ro

Amenzi şi de 25.000 de euro în ţări din UE pentru camera de bord, chiar dacă este oprită

Ce este magia albă

În opoziție cu magia neagră, asociată cu apelarea la forțele demonice și realizarea de vrăji malefice, magia albă a fost privită cu mai multă indulgență. Totuși, în multe contexte, a fost considerată o practică interzisă sau periculoasă.

Istoria magiei albe și a magiei negre este complexă și profund influențată de culturile, religiile și credințele oamenilor din întreaga lume. Deși este dificil de stabilit o origine precisă, practicile de magie albă datează din vremuri străvechi, când vracii și șamanii foloseau incantații și ritualuri pentru a vindeca bolile, a proteja triburile și a aduce belșug sau ploi.

În vechiul Egipt, Grecia sau Mesopotamia, există dovezi ale practicilor care ar putea fi considerate forme de magie albă. De exemplu, în Egiptul antic, preoții foloseau talismane și amulete pentru a proteja oamenii împotriva răului și a invoca binecuvântări din partea zeilor. În Grecia antică, magia era o componentă importantă a vieții religioase și era folosită pentru vindecare sau protecție împotriva influențelor negative.

Odată cu răspândirea creștinismului în Europa, viziunea asupra magiei s-a schimbat semnificativ. În Biblie, nu există o distincție clară între „magia bună” și „magia rea”, fiindcă orice formă de magie era văzută ca o practică neacceptată de Dumnezeu. În „Deuteronom” 18:10-12, se menționează clar că toate formele de magie sunt interzise. În perioada medievală și renascentistă, Biserica a clasificat magia drept o practică periculoasă și demonică, indiferent de scopurile urmărite. Vânătoarea de vrăjitoare a fost una dintre cele mai tragice consecințe ale acestei perspective.

Diferența dintre magia neagră și magia albă

În perioada medievală, distincția între magia albă și cea neagră a început să capete contururi mai clare în imaginarul popular. Magia albă era asociată cu vracii, preoții, vindecătorii și alchimiștii care foloseau puterile universului pentru a face bine. Aceștia recurgeau la incantații, folosirea ierburilor sau a altor remedii naturale pentru a vindeca și proteja oamenii de rău. Magia albă era percepută ca o practică în armonie cu natura și divinitatea.

Pe de altă parte, magia neagră era asociată cu cei care invocau forțele întunericului, demonii și entitățile malefice pentru a-și atinge scopurile. Aceasta includea blesteme, vrăji de răzbunare și manipularea altora pentru obținerea puterii sau a bunurilor materiale. Magia neagră, spre deosebire de magia albă, era percepută ca având intenții egoiste și malefice.

Magia albă este o practică străveche, care a evoluat de-a lungul timpului și a fost înțeleasă și percepută diferit în funcție de contextul istoric și cultural. Deși este adesea considerată o forță benefică, folosită pentru binele oamenilor și protecție, magia, în general, continuă să fie privită cu suspiciune de către multe religii.