Ce este dieta AIP? Când se folosește și ce beneficii are

Dieta autoimună (AIP), sau protocolul autoimun, este o dietă concepută pentru a elimina și a înlocui anumite alimente care ar putea avea un efect inflamator asupra organismului.

Dieta autoimună AIP este o dietă al cărei scop principal este eliminarea alimentelor care pot fi inflamatorii pentru organism. Aceasta este de obicei folosită de persoanele care suferă de inflamație cronică sau de anumite afecțiuni autoimune.

Ce este dieta AIP

Dieta autoimună (AIP) este un regim de eliminare conceput pentru a reduce inflamația și a sprijini persoanele care suferă de tulburări autoimune. Aceste tulburări apar atunci când sistemul imunitar, care are rolul de a proteja organismul împotriva agenților patogeni, ajunge să confunde celulele sănătoase cu inamicii. În loc să atace viruși, bacterii sau celule canceroase, sistemul imunitar hiperactiv începe să producă anticorpi care atacă propriile țesuturi, provocând inflamație și daune interne. Astfel de tulburări includ artrita psoriazică, artrita reumatoidă, boala celiacă, diabetul de tip 1, tiroidita Hashimoto, scleroza multiplă și boli inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn sau colita ulceroasă.

Stirile PROTV

Vladimir Putin l-a primit la Kremlin pe Robert Fico, unul dintre puținii lideri europeni cu care a rămas apropiat

RomaniaTV

Scandal monstru după ce Aura Șova a câștigat Vocea României 2024. Acuzațiile dure au bombardat internetul: “Să vă fie rușine!”

În prima fază a dietei autoimune, se elimină din alimentație acele alimente care pot declanșa inflamația sau pot dezechilibra microbiota intestinală, cum ar fi cerealele, leguminoasele, nucile, semințele, legumele solanacee, ouăle și lactatele. Pe lângă aceste alimente, trebuie evitate și zaharurile rafinate, uleiurile procesate, aditivii alimentari, cafeaua, alcoolul și chiar anumite medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, care pot agrava inflamația. Durata acestei faze variază de la 30 până la 90 de zile, în funcție de modul în care persoana resimte o ameliorare a simptomelor, iar în unele cazuri îmbunătățirile pot apărea încă din primele trei săptămâni.

16:00, 08 Dec 2024

FOTOScaun galben, un motiv de îngrijorare? Care sunt cauzele afecțiunii și cum se poate trata

08:20, 05 Dec 2024

FOTOAnda Adam este decisă să slăbească înainte de sărbători! Cum vrea focoasa blondină să scape de kilograme

Când se folosește

După ce starea generală de sănătate se îmbunătățește, se poate începe faza de reintroducere, unde alimentele eliminate anterior sunt introduse treptat în alimentație. Scopul este de a observa cum reacționează organismul la fiecare aliment în parte și de a identifica acele alimente care declanșează din nou simptomele. Reintroducerea alimentelor trebuie realizată cu prudență, introducând câte un singur aliment la intervale de 5 până la 7 zile. În acest fel, este suficient timp pentru a monitoriza dacă simptomele reapar. Dacă un aliment este bine tolerat, acesta poate fi reintegrat în dietă, iar dacă apar simptome, alimentul va fi eliminat în continuare. Toleranța la anumite alimente poate să se schimbe în timp, de aceea, unele persoane repetă testele pentru a verifica dacă reacțiile organismului s-au modificat.

Procesul de reintroducere necesită o monitorizare atentă a simptomelor, iar circumstanțele în care se testează alimentele trebuie să fie cât mai stabile. De exemplu, este indicat să se evite testarea alimentelor în perioadele de stres extrem, infecții, după antrenamente intense sau în lipsa unui somn adecvat, pentru a nu confunda efectele acestor factori cu răspunsurile organismului la alimentele reintroduse. În general, se recomandă să se înceapă cu alimente care sunt mai puțin susceptibile de a provoca reacții adverse, cum ar fi lactatele fermentate sau ghee-ul, care au un conținut redus de lactoză.

Alimentele permise în timpul dietei includ legumele care nu fac parte din familia Solanaceae, cum ar fi spanacul, castraveții, cartofii dulci și dovleceii, precum și fructele consumate în cantități moderate. Carnea minim procesată, precum carnea de vită hrănită cu iarbă, peștele și fructele de mare, sunt de asemenea permise. Uleiurile sănătoase, cum ar fi uleiul de avocado sau de cocos, pot fi utilizate în gătit, iar alimentele fermentate, cum ar fi varza murată și kefirul din cocos, sunt recomandate pentru a susține sănătatea microbiotei intestinale.

Pe parcursul întregului proces, este important ca alimentele care provoacă simptome să fie evitate, iar cele care nu declanșează inflamație să fie reintegrate treptat în dietă.

Ce este dieta AIP? Ajustarea alimentației după aceste principii poate ajuta la gestionarea mai eficientă a simptomelor bolilor autoimune, reducând inflamația și îmbunătățind starea generală de sănătate.