Prima pagină » Informații utile » Ce este câinele dingo? Cea mai interesantă specie de câini sălbatici

Ce este câinele dingo? Cea mai interesantă specie de câini sălbatici

22 sept. 2024, 17:04,
Redacția BZI în Informații utile

Câinele dingo (Canis lupus dingo), o specie fascinantă de câini sălbatici, își are originile în Australia și este considerat o subspecie a lupului cenușiu.
Dingo-ul este prezent pe continentul australian de aproximativ 4.000 de ani, iar o teorie răspândită sugerează că a fost adus de navigatorii asiatici, posibil din Indonezia. Aceste animale, inițial domestice, au devenit sălbatice, adaptându-se mediului dur și variat al Australiei.

Ce este câinele dingo

Dingo-ul are un aspect similar cu cel al câinilor domestici de talie medie, cu o blană scurtă de culoare galben-ruginie sau roșiatică, urechi ridicate și ascuțite și un bot alungit. Este un prădător oportunist și un supraviețuitor abil, capabil să se descurce în medii variate, de la deșerturi aride la păduri tropicale. Deși trăiește în haite mici sau solitar, comportamentul său este mai apropiat de cel al lupilor decât de cel al câinilor domestici.

Dingo-ul este un vânător abil care se hrănește cu canguri, rozătoare, păsări și alte animale.
Recent, cercetătorii au obținut informații inedite despre dingo-urile care trăiesc pe insula Fraser, o destinație turistică renumită din Australia. Aceste informații au fost obținute prin intermediul unei camere de luat vederi fixate la gâtul unui exemplar. Proiectul face parte dintr-un program destinat protejării dingo-urilor, cunoscute sub denumirea de *wongari*, și a vizitatorilor insulei. Potrivit autorităților, unele dingo-uri și-au pierdut teama de oameni din cauza interacțiunilor cu turiștii, care le hrănesc sau lasă resturi alimentare în urmă.
Linda Behrendorff, responsabilă de acest program, a explicat că imaginile filmate timp de o lună de camera atașată la zgarda unui dingo oferă o privire inedită asupra vieții cotidiene a acestui animal. Filmările au surprins scene în care dingo-ul este fotografiat de turiști, scurmă nisipul pe plajă și explorează locurile sale obișnuite. „Imaginile sunt superbe și arată cum își procură hrana și apa, permițându-ne să observăm momente din viața sa intimă”, a declarat Behrendorff. Filmările demonstrează că „wongari” sunt prădători oportuniști, care se hrănesc cu orice pot găsi.

Imaginile surprinse pe camerele video

Cu ajutorul camerei, dingo-ul a fost urmărit pe sute de kilometri în nordul insulei, oferind cercetătorilor o perspectivă unică asupra comportamentului său. Camerele de supraveghere sunt una dintre numeroasele tehnici folosite pentru monitorizarea *wongari* și prevenirea incidentelor periculoase între aceste animale și vizitatorii insulei. Programul de supraveghere a fost inițiat în urma unor atacuri în care mai mulți copii au fost mușcați de dingo la începutul anului.
În mai, autoritățile din Queensland au anunțat instalarea unui nou gard pentru a împiedica accesul dingo-urilor în principalul oraș de pe insulă. Potrivit acestora, unii câini dingo și-au pierdut teama de oameni din cauza hrănirii necorespunzătoare de către turiști. Această situație a crescut riscul de interacțiuni periculoase între oameni și animale.
Insula Fraser, cunoscută și sub numele de K’gari, care înseamnă „paradis” în limba populației aborigene Butchulla, este cea mai mare insulă de nisip din lume și este inclusă în patrimoniul mondial UNESCO datorită pădurilor tropicale spectaculoase și lacurilor de apă dulce. Faimoasă pentru haitele sale de dingo, insula atrage anual sute de mii de turiști din întreaga lume.
Câinele dingo este un simbol al sălbăticiei și al supraviețuirii în condiții dure, un animal adaptabil care a evoluat din câini domestici aduși din Asia. Deși protejat în anumite regiuni ale Australiei, dingo-ul continuă să fie un subiect de dezbatere, fiind atât o parte esențială a ecosistemului australian, cât și o provocare pentru fermierii locali și autorități.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
27 septembrie 2024
27 septembrie 2024