Ce este boala fluture, de fapt? Iată cum se manifestă celebra afecțiune

Boala fluture, cunoscută medical sub numele de lupus eritematos sistemic (LES), este o afecțiune autoimună cronică care poate afecta diverse părți ale corpului, inclusiv pielea, articulațiile, rinichii, inima și plămânii.

Denumirea populară de „boala fluture” provine de la erupția caracteristică în formă de fluture care apare pe față, deasupra nasului și pe obraji, unul dintre cele mai vizibile simptome ale acestei boli.

RomaniaTV

Vouchere pentru alimente 2025: Ce alte persoane, pe lângă pensionari, mai beneficiază de carduri sociale. Când se virează prima tranşă

Observatornews.ro

Campanie Observator. Portetul României înainte de alegeri: locul unic unde se termină Delta şi pare că începe sfârşitul lumii

Ce este boala fluture

LES este o boală autoimună, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar, care în mod normal protejează organismul de infecții sau alte boli, atacă din greșeală propriile celule și țesuturi sănătoase. În cazul lupusului, acest atac poate afecta aproape orice organ sau sistem din corp. Lupusul eritematos sistemic este forma cea mai frecventă și severă de lupus, diferită de lupusul cutanat, care afectează în principal pielea.

12:21, 27 Feb 2025

FOTOBoli de piele la pisici – imagini. Cât de periculoase sunt și cum se manifestă în cazul oamenilor

11:24, 24 Feb 2025

FOTOȘi-a făcut rezecție de rect! Motivul pentru care a recurs la această operație este șocant!

Boala are o evoluție imprevizibilă, cu perioade de remisie, când simptomele sunt mai puțin severe sau dispar temporar, și cu perioade activitate intensă, cunoscute sub numele de „flares”. Aceste exacerbări pot varia ca intensitate și pot afecta diverse părți ale corpului simultan.

Cauza exactă a lupusului nu este pe deplin înțeleasă, însă cercetările sugerează că o combinație de factori genetici, hormonali și de mediu joacă un rol important în declanșarea bolii. Femeile sunt mult mai predispuse la lupus decât bărbații, iar boala apare cel mai frecvent la vârste cuprinse între 15 și 45 de ani. De asemenea, există o legătură între lupus și hormonii feminini, deoarece boala este mai comună în rândul femeilor aflate la vârsta fertilă.

Factorii de mediu, cum ar fi expunerea la radiațiile ultraviolete (UV), infecțiile virale și anumite medicamente, pot declanșa sau agrava simptomele lupusului. Stresul și fumatul pot, de asemenea, contribui la declanșarea sau agravarea bolii. În plus, unele studii arată că lupusul este mai frecvent în anumite grupuri etnice, cum ar fi afro-americanii, asiaticii și latino-americanii.

Simptomele lupusului eritematos sistemic pot varia foarte mult de la o persoană la alta și pot afecta mai multe sisteme ale corpului. Cele mai frecvente simptome includ:

Erupția în formă de fluture: Aceasta este unul dintre cele mai caracteristice simptome ale lupusului și apare pe obraji și pe podul nasului, adesea după expunerea la soare.

Dureri articulare și inflamații: Aproape 90% dintre persoanele cu lupus experimentează dureri articulare, iar articulațiile pot deveni umflate și rigide, mai ales dimineața.

Oboseală extremă: Este un simptom frecvent care poate afecta în mod semnificativ calitatea vieții. Persoanele cu lupus se simt adesea epuizate, chiar și după perioade lungi de odihnă.

Febră inexplicabilă: Febră ușoară, fără o cauză evidentă, poate fi un semn de inflamare în organism.

Afectarea organelor interne: Lupusul poate afecta rinichii, inima, plămânii și sistemul nervos central, cauzând simptome precum dificultăți de respirație, dureri toracice, hipertensiune arterială și probleme cognitive.

Alte simptome includ căderea părului, sensibilitatea la lumină, afecțiuni ale pielii, ulcerații la nivelul gurii și nasului și, în unele cazuri, o creștere a tendinței de coagulare a sângelui.

Diagnostic și tratament

Diagnosticul lupusului eritematos sistemic poate fi complicat deoarece simptomele sunt variate și pot imita alte afecțiuni. Nu există un test specific pentru lupus, dar medicii se bazează pe o combinație de simptome, istoricul medical și rezultatele unor teste de sânge și de urină pentru a stabili diagnosticul. Unul dintre cele mai importante teste de sânge este cel pentru anticorpii antinucleari (ANA), care sunt prezenți la majoritatea persoanelor cu lupus.

Pe lângă testele de sânge, medicul poate recomanda teste imagistice pentru a evalua afectarea organelor interne sau o biopsie cutanată dacă există leziuni la nivelul pielii.

Nu există un tratament curativ pentru lupus, însă există terapii care pot ajuta la gestionarea simptomelor și la prevenirea complicațiilor. Scopul tratamentului este de a reduce inflamația și de a preveni daunele pe termen lung ale organelor afectate.

Tratamentul include adesea:

Medicamente antiinflamatoare: Pentru a controla durerile articulare și inflamațiile.

Medicamente imunosupresoare: Acestea ajută la reducerea activității sistemului imunitar și previn atacurile asupra propriului corp.

Corticosteroizi: Pentru a reduce inflamația severă, mai ales în timpul episoadelor acute.

Medicamente antimalarice: Hidroxiclorochina este adesea prescrisă pentru a reduce simptomele pielii și ale articulațiilor.

Boala fluture este o afecțiune autoimună complexă care poate afecta orice parte a corpului. Deși nu există un tratament curativ, diagnosticarea precoce și un plan de tratament bine adaptat pot ajuta persoanele cu lupus să trăiască o viață activă și să evite complicațiile majore.