De unde știu dacă am o problemă cu rinichii?

Boala renală progresează în tăcere. Acesta este motivul pentru care este important să faceți teste periodice de sânge și urină pentru a verifica dacă rinichii funcționează bine. Iata care sunt cauzele si simptomele imbolnavirii rinichilor!

Un test de sânge este utilizat pentru a măsura creatinina: această proteină produsă de activitatea musculară este, în principiu, eliminată în mod constant. Dacă este prea concentrata în sânge, este un semn de disfuncție a rinichilor.

RomaniaTV

Peste 10.000 de bugetari vor fi concediaţi, anunţul de la Ministerul de Finanţe

Observatornews.ro

Diferenţele dintre noile buletine cu cip şi cele fără

Analiza urinei și funcția renală

Analiza urinei poate releva prezența:

– sângelui: cel mai adesea acesta este un semn (nu grav) al unei infecții ale tractului urinar. Dar poate fi și un semn al bolilor renale.
– proteine: prezența lor este anormală. Nivelurile ridicate de albumină indică deteriorarea glomerulului, filtrul pentru rinichi. Această doză este importantă la persoanele cu risc de boli de rinichi (diabetici, hipertensiune arterială etc.).

Cauzele imbolnavirii rinichilor

Cele mai frecvente cauze ale problemelor renale sunt diabetul, hipertensiunea arterială și întărirea arterelor (care deteriorează vasele de sânge din rinichi).

Unele probleme renale sunt cauzate de inflamația rinichilor numită nefrită. Nefrita poate fi cauzată de o infecție sau de o reacție autoimună în care sistemul de apărare al corpului (sistemul imunitar) atacă și dăunează rinichilor. Alte probleme, cum ar fi bolile renale polichistice, apar din tulburări cauzate de forma sau dimensiunea rinichilor (tulburări anatomice), în timp ce alte tulburări renale afectează funcționarea internă a rinichilor (tulburări metabolice). Tulburările metabolice ale rinichilor sunt rare, deoarece acestea trebuie transmise de ambii părinți.

Alte cauze frecvente ale insuficienței renale includ anumite medicamente care pot fi dăunătoare țesutului renal, precum și blocarea sistemului de drenaj al rinichilor care poate apărea din cauza problemelor cu prostata.

Simptome și complicații

Simptomele problemelor renale depind de tipul bolii. Dacă boala este cauzată de o infecție bacteriană, persoana afectată va avea febră mare. Uneori urina conține sânge sau concentrații anormale de substanțe chimice. Diabetul insipid nefrogen este o tulburare a rinichilor cauzată de incapacitatea rinichilor de a retrage suficientă apă din urină pentru a asigura concentrarea acesteia.

Adesea, o problemă renală ușoară sau moderată nu provoacă niciun simptom. Cu toate acestea, în cazul bolii renale în stadiu final sau a uremiei – atunci când toxinele se acumulează în sânge – pot apărea următoarele simptome:

• umflarea pleoapelor, mâinilor și picioarelor (numită edem);
• tensiune arterială crescută;
• oboseală;
• dificultăți de respirație;
• pierderea poftei de mâncare;
• greață și vărsături;
• sete;
• un gust urât în ​​gură sau respirație urât mirositoare;
• pierdere în greutate;
• contracții musculare sau crampe;
• îngălbenirea pielii;
• urină tulbure sau de culoare închisă.

Problemele cu rinichii nu cauzează de obicei durere, cu excepția anumitor situații speciale. Prezența unei pietre în ureter (tubul care leagă rinichiul de vezică) poate provoca crampe severe care se extind de la partea inferioară a spatelui până in partea inghinala. Durerea dispare atunci când piatra este îndepărtată prin ureter.

Problemele renale pot duce la insuficiență renală acută sau cronică, ambele putând pune viața în pericol. Insuficiența renală acută apare brusc, în câteva ore sau zile, în timp ce problemele cronice se instalează treptat pe o perioadă de luni sau ani. În general, este posibil să se corecteze un puseu acut prin tratarea cauzei sale de bază. În ambele cazuri, rinichii nu mai funcționează și nu mai pot filtra deșeurile sau elimina excesul de apă din sânge. Ca urmare, produsele toxice încep să se acumuleze în sânge și provoacă diverse complicații care au efecte asupra sistemelor organismului. Insuficiența renală cronică ajunge în cele din urmă la un stadiu terminal, care apare atunci când rinichii funcționează la mai puțin de 10% din capacitatea lor. În acest stadiu, supraviețuirea unei persoane poate fi asigurată numai prin dializă sau transplant de rinichi.