Câți metri pătrați are o prăjină? Iată care sunt cele mai vechi unități de măsură românești!

Unitățile de măsură tradiționale încă își găsesc locul în viața de zi cu zi, mai ales în mediul rural, astfel că mulți se pot întreba câți metri pătrați are o prăjină. De-a lungul istoriei, pe actualul teritoriu al României au existat diverse unități de măsură, nestandardizate, care variau în funcție de regiunea unde acestea erau folosite.

Când vine vorba despre suprafețele de teren, nu de puține ori ne întâlnim cu unități de măsură mai puțin uzuale pentru generațiile tinere, dar încă foarte folosite în anumite regiuni din România. Una dintre aceste unități este prăjina, un termen care poate suna arhaic, dar care are o valoare concretă în metri pătrați.

RomaniaTV

BREAKING NEWS! A fost transportat de urgență la spital! A făcut AVC!

Observatornews.ro

"Se îneacă!" Tânăr în comă, după ce a sărit să salveze o fetiţă înghiţită de apele râului Bahlui, în Iași

Câți metri pătrați are o prăjină

Prăjina nu este doar o unealtă lungă din lemn sau metal, cum am fi tentați să credem. În context agricol, prăjina este o unitate de măsură a suprafeței, cu origini adânc înrădăcinate în cultura populară românească. Ea era folosită cu mult înainte de apariția metrului sau a hectarului, atunci când oamenii își măsurau terenurile cu ajutorul pașilor, funiilor, sau evident prăjinilor.

Această unitate variază ușor în funcție de zonă, dar în general, o prăjină are 180 de metri pătrați. Ca să-ți faci o idee mai clară, e vorba despre o veche unitate de măsură pentru lungimi, echivalentă cu circa 5-7 metri, egală cu circa 180-210 de metri pătrați. Află și cât de întinsă este Insula Mare a Brăilei.

Înainte ca sistemul metric să fie standardizat în România, oamenii foloseau unități intuitive și ușor de aplicat în viața de zi cu zi. Prăjina era perfectă pentru măsurători aproximative, în special în agricultură sau în tranzacțiile dintre săteni.

Nu era nevoie de aparate sofisticate, prăjină era atât cât putea întinde cineva o prăjină lungă pe pământ. Pe baza ei, se făceau socoteli, se stabileau taxe, moșteniri și se împărțeau terenurile.

Chiar dacă terenurile se măsoară azi în metri pătrați, iar documentele oficiale folosesc exclusiv unități din Sistemul Internațional, este important să înțelegem și să respectăm termenii tradiționali.

Care sunt cele mai vechi unități de măsură românești

Pentru a putea efectua diverse măsurători, omul a avut nevoie în procesul cunoașterii de unități de măsurare, el fiind singurul purtător conștient al principalelor unități de măsură pe care le știm și le folosim în zilele noastre, precum metru sau kilogram.

Unitățile de măsuri arhaice au apărut și s-au dezvoltat în timp ca o necesitate firească procesul de dezvoltare a relațiilor interumane, a schimbului de mărfuri, precum și în procesul de stabilire a unei echivalențe a mărfurilor.

Pentru a putea măsura diverse lucruri, strămoșii noștri foloseau diverse lucruri din natură, obiecte, dar și anumite părți ale corpului uman precum brațul, cotul, pumnul, palma sau piciorul.

Aceste unități de măsură erau imprecise, însă reprezentau cea mai bună și comodă modalitate de a face măsurători, indiferent de context. Sistemul de măsurători a suportat de-a lungul timpului multe modificări ca urmare a activităților și a relațiilor comerciale existente între popoarele vecine.

Cu toate acestea, există vechi înscrisuri care atestă faptul că unele dintre acele unități de măsură care erau folosite încă din Evul Mediu au fost menținute până la constituirea statului românesc.

În secolul al XVI-lea, stânjenul era echivalentul a 1,90 de metri în Transilvania, 1,97 în Muntenia și 2,23 metri în Moldova. De asemenea, palma era definită ca fiind distanța dintre capătul degetului mare și cel al degetului mic, la deschidere maximă.

În Muntenia palma avea 0,245 de metri, în Moldova avea 0,279 metri, iar palma domnească măsura 0,275 de metri. Prin urmare, e important să știi care sunt unitățile vechi de măsurare și câți metri pătrați are o prăjină.