Câte ore are o zi? Lucruri mai puțin știute despre timp

Adesea, când ne gândim la timp, poate ne întrebăm câte ore are o zi, e bine, răspunsul la această întrebare este măsura timpului care este folosită în întreaga lume pentru a structura viața de zi cu zi, programările, dar și evenimentele. Totuși, când ne aplecăm asupra detaliilor științifice și istorice, descoperim că răspunsul poate fi mult mai complex decât pare la prima vedere.

Ne uităm la ceas de câteva ori în fiecare zi, întrebăm ce oră este, ne calculăm în câte minute ajungem la birou și câte zile mai sunt până la concediu. Iată câteva detalii despre acești termeni folosiți atât de des, dar despre care știm atât de puțin.

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

„Ordonanţa-trenuleţ” loveşte bugetarii. Salarii, sporuri şi angajări, îngheţate din 1 ianuarie 2025

Câte ore are o zi?

În Antichitate, oamenii măsurau timpul mai mult după ciclurile naturale, cum ar fi răsăritul și apusul soarelui. Această măsură naturală a zilei nu era însă perfectă, variind ușor pe parcursul anului din cauza formei eliptice a orbitei Pământului și a înclinării axei sale.

Pe măsură ce civilizațiile au avansat, nevoia de o măsurare mai precisă a timpului a devenit evidentă. Astfel, a fost adoptată măsura de 24 de ore pe zi, bazându-se pe sistemul egiptean antic, care împărțea ziua și noaptea în câte 12 părți. Acest sistem a fost ulterior rafinat de greci și romani, ajungând la forma pe care o cunoaștem astăzi.

Interesant este că, dintr-o perspectivă astronomică, o zi, definită ca perioada necesară Pământului pentru a efectua o rotație completă în jurul axei sale, nu este mereu exact de 24 de ore.

Datorită influențelor gravitaționale ale Lunii și alte altor corpuri cerești, precum și efectelor mareelor asupra rotației Pământului, lungimea unei zile poate varia. Acest fenomen a determinat introducerea timpului atomic internațional și a secundelor bisectoare pentru a menținerea sincronizarea ceasurilor noastre cu rotația Pământului. Iată și câte zile are un an bisect.

Variațiile, deși minore, în lungimea unei zile au implicații semnificative în domenii precum navigația, astronomia și comunicațiile globale. Sistemul GPS, de exemplu, trebuie să țină cont de aceste variații pentru a furnica date precise de localizare. De asemenea, în astronomie, precizia în măsurarea timpului este crucială pentru observațiile și calculele ce țin de mișcarea corpurilor cerești.

Lucruri mai puțin știute despre timp

Teoria relativității a lui Einstein arată că dacă te afli mai aproape centrul pământului, cu atât mai încet trece timpul, iar această teorie a fost deja măsurată. Spre exemplu, în vârful muntelui Everest, un an ar fi cu aproximativ 15 microsecunde mai scurt decât un an la nivelul mării.

O secundă este definită ca a 86.400-a parte dintr-o zi. Dar rotația Terrei în jurul propriei axe și în jurul Soarelui nu este perfectă. Frecarea mareică datorată Soarelui și Lunii încetinește mișcarea Terrei. Astfel, durata unei zile va crește cu 3 milisecunde la fiecare secol.

Mai bune decât ceasurile elvețiene sunt ceasurile atomice. În 1972 a fost înființată o rețea de ceasuri atomice în 50 de țări. Aceste ceasuri sunt atât de precise încât, pentru a rămâne o secundă în urmă, este nevoie să treacă 31.7 milioane de ani.

La Institutul Național de Standarde și Tehnologie din Colorado se găsește cel mai precis ceas din lume. Această măsoară vibrațiile unui singur atom de mercur. Într-un miliard de ani acesta va rămâne în urmă cu o secundă, dar până atunci piesele din care este confecționat vor fi de mult ruginite.

Primele ceasuri mecanice au apărut în secolul XIV și erau construite cu ajutorul unor sisteme de arcuri și greutăți. La început nu au avut ace de indicat ora, ci doar un clopot care suna la orice fixă. Astfel că, pe lângă că trebuie să știi câte ore are o zi, este esențial să cunoști și diferite aspecte despre timp.