Cataractă, simptome și cauze. Ce poți face pentru a îți îmbunătăți vederea

Unele simptome de cataractă includ vedere încețoșată și strălucire în jurul luminilor. Afecțiunea se manifestă prin zone încețoșate care se formează pe cristalinul ochiului, iar formele legate de vârstă sunt cel mai comun tip.

Printr-o intervenție chirurgicală se îndepărtează cristalinul opacizat și se înlocuiește cu unul artificial clar.

Cataractă, simptome și cauze

Există multe tipuri de cataractă, iar formele pediatrice afectează bebelușii și copiii, iar de obicei se transmit în familii, dar pot apărea și din cauza leziunilor sau altor afecțiuni oculare. Cei mici au nevoie de tratament prompt pentru a preveni problemele, cum ar fi ambliopia. Cataractele traumatice se formează atunci când ceva îți rănește ochiul. Tratamentul pentru acest tip este mai complicat, deoarece structurile din jurul cristalinului trebuie reparate. Formele secundare sunt pete opace care se formează pe capsula cristalinului sau pe membrana care acoperă cristalinul. Un alt termen pentru această afecțiune este opacifierea capsulară posterioară, o complicație comună, dar ușor tratabilă.

RomaniaTV

Se schimbă banii luni, 28 iulie 2025! BNR a făcut anunțul despre cea mai nouă monedă a României

Observatornews.ro

15 judeţe şi Capitala intră de la 10.00 sub cod roşu de caniculă. Vor fi 43 de grade Celsius la umbră

Există mai multe tipuri de cataractă legată de vârstă, iar numele lor se referă la locația lor în cristalin. Cristalinul este format din câteva straturi, iar nucleul este în centrul lentilei, ce este înconjurat de cortex. Capsula cristalinului este membrana subțire care acoperă cortexul. Tehnic vorbind, nu face parte din lentilă însă este asemănătoare cu o piele strânsă care acoperă și protejează lentila. Specialiștii clasifică afecțiunea în funcție de locul în care se formează în cristalin. Adesea, oamenii au mai mult de un tip în același timp din cauza faptului că este comun ca petele opace să se formeze în mai multe zone. Cele mai comune tipuri sunt cataracta nucleară sclerozată, care se formează în nucleu, cataracta corticală, care apare în cortex, și cataracta subcapsulară posterioară, care se manifestă în cortexul posterior. O altă afecțiune a ochiului este conjunctivita.

Câteva simptome de cataractă includ viziune care este încețoșată, neclară, ceață sau peliculă. De asemenea, poți experimenta schimbări în modul în care vezi culorile, sensibilitate la lumina soarelui puternică, faruri sau lămpi, precum și în cazul icterului, un simptom al hepatitei. Acestora li se adaugă dificultăți de vedere pe timp de noapte sau modificări în prescripția vederii, inclusiv miopie care se agravează. Principala cauză a afecțiunii este descompunerea treptată a proteinelor din cristalin. Cu toate acestea, anumiți factori genetici și de mediu pot crește riscul de a avea cataractă sau de a o dezvolta la o vârstă mai fragedă, comparativ cu alții.

Ce poți face pentru a îți îmbunătăți vederea

Specialiștii diagnostichează unele simptome de cataractă printr-un examen oftalmologic cuprinzător. De asemenea, îți vor pune întrebări despre vederea ta, istoricul medical și dacă întâmpini dificultăți cu sarcinile zilnice din cauza faptului că nu mai vezi la fel de bine ca înainte. Teste specifice pe care le poți face includ examenul cu lampă cu fantă și testul de acuitate vizuală.

Chirurgia este singura modalitate de a scăpa de simptomele de cataractă și de a restabili vederea clară. În timpul operației, un oftalmolog îndepărtează cristalinul natural tulbure și îl înlocuiește cu unul intraocular, care este, de fapt, o lentilă artificială ce rămâne permanent în ochi. Principalul beneficiu al acestuia este că este clar, așa cum ar trebui să fie lentila naturală. Un alt avantaj este că poate corecta erorile, astfel că vei depinde mai puțin de ochelari sau lentile de contact după operație. Intervenția chirurgicală pentru cataractă este una dintre cele mai sigure și frecvent efectuate operații, iar majoritatea oamenilor nu au complicații grave, dar este important să fii conștient de toate riscurile posibile, inclusiv desprinderea retinei și infecția. Anumite boli oculare sau afecțiuni medicale subiacente pot crește riscul unor complicații. Așadar, ar trebui să discuți cu medicul despre nivelul individual de risc înainte de intervenția chirurgicală. De asemenea, îl poți întreba cum se pot trata orice probleme potențiale care ar putea apărea. Recuperarea completă durează între patru și opt săptămâni, dar ar trebui să observi îmbunătățiri ale vederii și mai puține simptome de cataractă mult mai devreme.