Cătălin Hădăr, în vârstă de 52 de ani și originar din satul Răducăneni, este sculptorul care a realizat scaunul Papei Francisc, cu prilejul vizitei sale la Iași, din anul 2019. Bărbatul și-a dedicat toată viața tâmplăriei și sculpturii, încă de la vârsta de 18 ani, când a început să prelucreze lemnul. Această pasiune pentru artă, dar și talentul acestuia, au fost dobândite încă din școala generală, iar mai apoi în liceu, atunci când realiza desenele tehnice ale colegilor de clasă și făcea cu ele un profit de 3 sau 5 lei.
Cătălin Hădăr este sculptorul din Răducăneni care prelucrează lemnul de la vârsta de 18 ani
Cătălin Hădăr a început această meserie la vârsta de 18 ani, atunci când a fost ucenic pentru cel mai renumit rotar din zona Prutului. Astăzi, bărbatul își aduce aminte cu nostalgie de persoana care l-a „modelat” în această meserie, dar care l-a și învățat cum să se comporte în societate. Cel mai mare regret al bărbatului este reprezentat de faptul că și-a pierdut, de-a lungul anilor, cele două șanse pe care le-a avut pentru a studia profesional această meserie. Prima dată, la finalul clasei a VIII-a, profesorii l-au îndrumat să continue studiile la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași, dar, din cauza situației materiale mai puțin favorabile de atunci, nu a putut să facă acest lucru. Al doilea regret ține de o propunere pe care acesta a primit-o acum mai mulți ani, de a urma în Italia cursuri de recondiționare a mobilei vechi. Datorită faptului că și-a dorit să își dedice timpul copiilor săi care erau mici la acea vreme, a refuzat, iar acum, acesta este cel mai mare regret al său.
„Acum vreo 20 de ani, mi-a propus cineva să merg în Italia, pe banii lor, să învăț să restaurez mobilă veche, că nu mai era nimeni în Moldova care să facă asta. Nu am vrut să merg, pentru că aveam copii mici și nu m-am gândit prea mult. Asta regret, pentru că, acum vreo 10 ani, m-a sunat cineva din Timișoara să recondiționez două uși de la o biserică. Era vorba despre biserica de la Radna, care avea ușile de 4 metri fiecare. Acea lucrare valora 30.000 de euro, pentru că atât i-a cerut cineva persoanei respective ca să le facă. Era vorba de niște fonduri guvernamentale, deci nu putea cineva fără școală să facă lucrarea. Chiar dacă m-aș fi priceput, nu aveam calificare. Ai niște șanse care vin la tine și le ratezi fără să vrei. În clasa a VIII-a, mi s-a zis să merg la școala de arte. Mulți dintre profesori au insistat să merg, pentru că au zis că am potențial. Nu am avut posibilități în schimb. Dacă aș fi avut puțină pregătire profesională, ar fi fost mult mai bine. Sunt multe lucruri pe care nu le știu. Vreau, din ceea ce știu, să mai dau și la alții, dar nu am cui. Nu mai este tineretul interesat de această meserie”, a povestit Cătălin Hădăr, sculptorul din Răducăneni.
Cătălin Hădăr se ocupă cu modelarea lemnului de mai bine de 30 de ani, fiind unul dintre cei mai renumiți sculptori din județul Iași. Acesta este pasionat și de pictură, dar modelarea rădăcinilor de copaci este activitatea sa favorită. O zi din viața lui Cătălin Hădăr începe la atelierul din Răducăneni, unde își petrece toată ziua, de la ora 08:00 a dimineții, până la ora 20:00. În spatele atelierului se găsește un coșar, unde sculptorul depozitează peste 60 de rădăcini impresionante de copaci, pe care le-a adunat de-a lungul anilor din păduri, dar pe care le-a mai și primit de la săteni. Acesta mărturisește că și-ar dori să trăiască măcar până la 80 de ani pentru a avea timp să le modeleze pe toate. Lemnul este materialul cu care acesta lucrează, iar proiectele sale sunt realizate din bucăți de lemn foarte vechi – unele, de peste 200 de ani. În prezent, acesta lucrează la două proiecte, o veioză și o rădăcină veche de 15 ani, pentru care are o idee aparte și la care lucrează.
„Asta cu rădăcinile este o pasiune de-a mea, de mai de mult timp. Am cel puțin 60-70 de rădăcini pe care ar trebui să le prelucrez. Mai vin oameni care merg prin pădure și, dacă văd ceva interesant, îmi aduc. Dar dacă nu am timp să mă ocup de ele, se mai strică. Am o rădăcină în atelier, de 3 ani o plimb dintr-un colț în altul, pentru că nu știu ce să fac din ea. Spre exemplu, sculptura cu Adam și Eva pe care am realizat-o, am stat trei săptămâni, în fiecare zi, și m-am uitat cum să o fac. A fost foarte apreciată această lucrare și purtată pe la expoziții. Mi-ar plăcea să le expun undeva. Aici, la atelier, am puține, dar am foarte multe rădăcini care ar merita să fie promovate și expuse undeva. Dacă le țin ascunse, nu mai au niciun farmec. Mă gândesc la Căminul Cultural, în hol, să fac o expoziție permanentă. Nici dacă ar veni cineva la mine să le cumpere, nu aș vrea să le dau. Am dat două sculpturi, și acum îmi pare rău de ele. Vreau ca copiii, peste mai mulți ani, când nu o să mai fiu eu, să le valorifice, să le aibă. Decizia lor, ce o să facă cu ele după”, a mai adăugat Cătălin Hădăr.
Sculptorul din Răducăneni este pasionat și de antichități
Pe lângă colecția de sculpturi și picturi pe care o are Cătălin Hădăr, acesta este pasionat și de obiectele vechi, pe care și-ar dori să le expună alături de creațiile lui. Acesta deține o ie tradițională din Răducăneni, cusută în 1918, iar pe lângă aceasta, și o pereche de opinci vechi, de peste 100 de ani. Pentru că încă de la vârsta de 18 ani a început să modeleze lemnul, a intervenit o monotonie în atelierul lui. Tocmai de aceea, ieșeanul se axează în prezent doar pe modelarea celor mai interesante rădăcini, fiind pasiunea lui principală. El își dorește să scoată în evidență formele abstracte ale rădăcinilor, și să nu le modifice prea mult.
„Coșarul din spate este plin cu rădăcini, până sus. Eu, ca să lucrez ce am acolo, îmi trebuie mai mult de 3 de ani. Din 2015 am această rădăcină, cu care nu am făcut absolut nimic. Eu vreau să pun în evidență ceea ce a lucrat natura, tocmai de asta, până n-am o idee clară, nu fac nimic. Eu sunt adeptul lucrurilor vechi, strâng tot felul de ulcioare, oale, covată, am o pereche de opinci vechi de peste 100 de ani. Aș avea multe de expus. Am o ie din 1918, de la o mătușă, de când era ea copil. În sat, nu cred că este cineva care să aibă o ie originală de Răducăneni. Mi-ar plăcea să o expun, poate satul, ca comună, s-ar mândri. M-am săturat să mai fac mobilă. Am un dulap din 2017 în atelier, pe care nu l-am terminat, era pentru mine. Este o monotonie, asta am făcut toată viața. Acum, îmi place să mă axez pe rădăcini”, a mai povestit acesta.
Dacă cel mai mare regret al sculptorului este că nu a urmat studiile profesionale ale acestei meserii, cea mai mare realizare este reprezentată de onoarea pe care a avut-o în a sculpta scaunul Papei Francisc.
„Cea mai mare realizare a fost că am făcut scaunul Papei. Cum să nu fii bucuros când știi că dintre atâția ai fost ales tu? Cea mai mare bucurie este că am făcut eu proiectul de scaun, pupitru, și a fost acceptat. După câțiva ani am aflat cât de mulți au bătut la ușa episcopiei ca să ii facă scaunul, dar ei m-au vrut pe mine. A fost o șansă în viață. Am poze cu Papa, pe care le-am primit de la Vatican. Nici nu îmi imaginam că cineva a imortalizat momentul când am dat mâna cu el. Sunt foarte mândru. Ce este făcut în biserică, este de mine tot, scaune, bănci. Am făcut și pentru Catedrala de la Iași, dar multe din ele au fost făcute ca donație. Sunt perfecționist. În meserie, e bine, dar în viața de zi cu zi, nu. Am avut 30 de băieți care au lucrat la mine în atelier. Primul ucenic l-am avut în 1996. Prin 2011, n-am mai vrut să am, pentru că am început să fac sculpturi și ei nu aveau ce să facă pe lângă mine. Trebuie să te naști ca să faci artă. Trebuie să ai har, o înclinare, ca să faci asta”, a adăugat Cătălin Hădăr.
Cătălin Hădăr este sculptorul din Răducăneni care, în anul 2019, a proiectat singur scaunul Papei Francisc, la vizita sa de la Iași. Acesta își dorește ca pe viitor să poată să își expună atât propriile lucrări, cât și antichitățile pe care le are.
Adica asta a sculptat un scaun doar pentru ca bosorogul de la Vatican sa-si puna bucile o singura data?! Fundul aluia nu suporta decat scaune virgine? 🙂
Face si papusi de lemn in forma naturala? Ca la catolici (pedofili), le plac copiii…
Felicitări pentru munca depusă și talentul primit de la Dumnezeu!
Mulțumesc!!!
Mulțumesc!
Mulțumesc pentru vizită!