Câtă apă se pune la colivă. Rețeta care poate concura cu cele mai gustoase deserturi

Coliva, prezentă în ceremoniile religioase dedicate celor trecuți în neființă, nu se limitează la o creație exclusiv creștină, având rădăcini precreștine. Când este preparată cu atenție, coliva dobândește o consistență delicioasă, asemănătoare unei prăjituri. În continuare vom descoperi nu doar câtă apă se pune la colivă, ci și secrete prin care putem obține un desert delicios.

Câtă apă se pune la colivă

Pentru a prepara o colivă care ar putea concura cu cele mai delicioase deserturi, trebuie să respectați cantitățile rețetei. Astfel, veți avea nevoie de 1 kg arpacaș sau grâu pisat, 2 cești de stafide, 2 căni de nucă rasă, 2 cești de miere, 1 linguriță de scorțișoară, coaja de la o lămâie și de la o portocală, 500 g zahăr, 1 fiolă de esență de vanilie, 1 fiolă de esență de rom, 1 linguriță de sare. Ornarea o puteți face după propriul gust, folosind biscuiți, cacao, bomboane colorate și miez de nucă.

RomaniaTV

Ilie Bolojan, anunţ înaintea alegerilor prezidenţiale din luna mai

Observatornews.ro

"Nu știm de ce, știm doar atât: ai plecat atât de devreme și ne-ai frânt inimile". Alexandra a murit de ziua ei în timp ce se afla la o cabană, în Bistrița-Năsăud

Se spală grâul de 9 ori în apă rece și apoi se fierbe în 2 litri de apă până când se înmoaie și bobul înflorește. Alternativ, pentru această etapă, se poate utiliza și cuptorul. Oala cu grâu fiert se scoate de pe foc și se lasă la răcit învelită într-un prosop curat și umed pentru a preveni formarea unei coji deasupra.

16:00, 31 Mar 2025

FOTO Biserica cu Lună, simbolul unic din Oradea. Află ce semnifică acest monument extraordinar

14:39, 27 Mar 2025

FOTO Care sunt credințele celor ce aparțin Bisericii Luterane? Află care sunt tradițiile lor

După câteva ore sau a doua zi, se pune din nou grâul la fiert, adăugând sare, nucă rasă, coajă de lămâie, stafide și miere. Se amestecă bine și se mai lasă pe foc. Compoziția rezultată se lasă la răcit. Dacă nu este suficient de dulce, se poate adăuga zahăr, iar dacă este prea moale, se poate adăuga pesmet. Se așează compoziția pe un platou și se modelează cu un cuțit cu lamă lată înmuiat în apă rece. Se ornează cu cacao, bomboane și miez de nucă.

Coliva este pregătită în mod tradițional cu ocazia unei înmormântari, la parastasele celor adormiți (3 zile, 9 zile, 40 de zile, un an, 2, 3, 4, 5, 6, 7 ani etc.), la marile sărbători ale Bisericii, praznicele împărătești sau zilele de pomenire ale sfinților al căror nume îl purtăm și la Moșii de vară sau de toamnă.

Ce simbolistică religioasă are coliva

Originea colivei se regăsește în riturile păgâne și în ceremoniile funerare precreștine dedicate venerării pământului ca divinitate. Tradiția colivei a fost inițial folosită în vremurile tracilor, servind drept hrană profană pentru a onora strămoșii.

Conceptul fundamental al colivei era strâns legat de credința că pământul adăpostește viață și, implicit, semințe. Grâul, ca principală sămânță, era asociat cu divinitatea. Legătura dintre colivă și ritualurile funerare constă în perspectiva asupra morții, percepută nu ca o finalitate, ci ca o trecere către o formă de nemurire.

Pentru traci, apariția grâului din care se realiza coliva simboliza puterea creatorului de viață și purtător de nemurire a pământului. Deși își are rădăcinile în contextul păgân, coliva a fost adoptată și încorporată în tradiția creștină, devenind o prezență constantă în orice pomenire a morților în Biserica Ortodoxă.

Procesul de preparare a colivei implică utilizarea grâului fiert, a mierii și a nucilor. Alegerea nucilor nu este întâmplătoare, deoarece forma miezului lor amintește de o cruce. De-a lungul timpului, rețeta tradițională a suferit modificări, iar mierea a fost înlocuită cu zahăr, grâul cu arpacaș, iar în afara nucilor, au fost adăugate stafide, cacao, cocos, scorțișoară și bomboane pentru decor.

În anumite țări, coliva poate fi ornamentată cu fructe, linte, susan sau alte cereale. De exemplu, în Japonia, creștinii ortodocși preferă să înlocuiască grâul cu orez. Cu toate acestea, în România, rețeta tradițională a colivei rămâne fidelă originilor sale, fiind preparate din grâu fiert, miere și miez de nucă, și ținând cont de câtă apă se pune la colivă.