Cât trebuie să fie saturația de oxigen în sânge: Iată care sunt valorile normale

Dacă v-ați întrebat cât trebuie să fie saturația de oxigen, noi avem răspunsul. În acest articol, aflați tot ce trebuie să știți despre importanța oxigenului în sânge.

Atunci când nivelul oxigenului din sânge este scăzut, puteți avea următoarele simptome: amețeală, confuzie, dureri de cap, oboseală cronică sau extenuare, dificultăți de respirație, tensiune arterială crescută, respirație rapidă, lipsă de coordonare și dureri în piept. Astfel, atunci când nivelul oxigenului în sânge scade, aveți nevoie de oxigen suplimentar, adică oxigenoterapie. Singurul în măsură să vă indice această terapie este medicul. De aceea, trebuie să știți care sunt valorile normale ale saturației de oxigen.

Stirile PROTV

Situație fără precedent în România. Meteorologii au emis Cod roșu de căldură excesivă. Cât de cald va fi în zilele următoare

RomaniaTV

Irina Columbeanu, criticată dur pe internet. Cum s-a filmat fiica lui Irinel într-o cameră de hotel din Milano. ”S-a dus inocența! Pe urmele mamei, din păcate”

Cât trebuie să fie saturația de oxigen? ? Saturație de oxigen, valori normale

Pentru a menține sănătatea celelulor organismului, saturația de oxigen în sânge trebuie să fie de minim 93%, nivelul normal fiind între 95 – 100%. O valoare mai mică de 90% ar trebui să vă îngrijoreze, pentru că acest lucru înseamnă hipoxemie. În această situație, doar cadrele medicale pot interveni, deoarece este nevoie de oxigen suplimentar.

11:53, 09 Jul 2024

FOTOAlimente interzise în lupus. Care este alimentația de care trebuie să ții cont

14:00, 02 Jul 2024

FOTOCe trebuie să mănânci când ai tensiune mare. Hipertensiune arterială

Un nivel scăzut de oxigen în sânge suprasolicită inimă și creierul, ducând astfel la apariția sau la agravarea anumitor afecțiuni.

„Când acest procent de oxigenare scade sub 93 la sută, în interiorul corpului nostru, proteinele care sunt sintetizate de organism ca răspuns la inflamație încep să ocupe acei săculeți de aer (din plămân) și practic oxigenul pe care noi îl introducem în organism în momentul în care tragem aer în piept nu mai reușește să ajungă în sânge. Prin urmare, organele noastre nu mai sunt oxigenate eficient și atunci apar și alte procese care pot să ducă la deteriorarea rapidă a organismului.

Însă și de la această saturație de 93 avem niște praguri care trebuie atent monitorizate. De multe ori, colegii mei povestesc de saturație de 33 la sută, de 55 la sută. În momentul în care saturația scade sub 87 la sută, pacientul se află într-o formă de insuficiență respiratorie severă, în care nevoia de oxigen este iminentă.”, a explicat dr. Beatrice Mahler.

Cum puteți afla saturația de oxigen din organism?

Prin oximetrie puteți ști, cu exactitate, care este nivelul oxigenului din sânge. Acest lucru se realizează cu ajutorul pulsoximetrului, un dispozitiv care poate fi utilizat oricând și oriunde. Fiind de mici dimensiuni, îl puteți transporta în călătorii și chiar la sala de sport. Pulsoximetrul este ușor de folosit, rapid și nedureros.

În funcție de model, acesta se poate aplica la nivelul unui deget de la mână, de la picior sau la lobul urechii.
Exactitatea acestui dispozitiv poate fi afectată în cazul în care folosiți ojă sau unghii false. Este de preferat să le îndepărtați când utilizați pulsoximetrul.

Important de știut este că acest dispozitiv trebuie curățat după fiecare utilizare și înainte de a fi folosit de o altă persoană.

De ce este important să se măsoare nivelul de oxigen?

Importanța măsurării nivelului de oxigen rezidă în menținerea unei funcționări corecte a celulelor organismului. Putem privi oxigenul ca fiind un „gaz” indispensabil funcționării organismului. Astfel, dacă nivelul „gazului” este scăzut, corpul nu poate funcționa așa cum trebuie. Așa se întâmplă în momentul în care gătiți la aragaz: presiunea și calitatea „gazului” dictează timpul în care mâncarea este gata, dar și calitatea ei.

Există câteva afecțiuni în care nivelul de oxigen din sânge poate scădea. Acestea sunt: boli pulmonare ( BPOC, pneumonie, astm, emfizem, fibroză pulmonară, bronșită), boli cardiovasculare, insuficiență cardiacă, anemie, apnee în somn, malformații cardiace congenitale, febră și COVID-19.