Cât rezistă virusul pestei porcine africane și cum se poate transmite: Află totul de la specialiști

Vă întrebați cât rezistă virusul pestei porcine africane și cum se poate transmite? Ei bine, răspunsul îl veți afla în rândurile care urmează.

Pesta porcină africană, cunoscută și sub numele de febra porcină sau boala lui Montgomery, reprezintă o afecțiune febrilă, cauzată de un virus ADN dublu catenar din familia asfarviride, care se transmite foarte rapid în populația porcină, prin contact direct sau indirect. Este o boală extrem de contagioasă și foarte severă, care se manifestă la porcii domesticiți și la mistreți.

Afecțiunea se manifestă prin hipertermie, leziuni cutanate (eritem, cianoza pielii, în special la urechi, coadă, membrele posterioare și pe abdomen, peteșii, echimoze), tulburări digestive (inapetență, vome, constipație, diaree mucoasă sau sanguinolentă), tulburările respiratorii (dispnee, tahipnee, respirație întreruptă, tuse, eliminare de spumă sanguinolentă din gură), tulburări nervoase (somnolență, apatie, adinamie, mers instabil, crampe, hiperexcitație, crize convulsive, pareze și paralizii, decubit lateral), conjunctivită, secreții nazale seroase, seromucoase sau mucopurulente sau epistaxis, iar la scroafele gestante unul dintre primele simptome observate este avortul.

RomaniaTV

A murit Ciprian Pian. Fratele lui Emi și al lui Grațian Pian, a decedat în închisoare în condiții suspecte

Observatornews.ro

Românul care a ucis două femei în Italia i-a şocat şi pe deţinuţii din penitenciar. De ce a fost desfigurat

Afecțiunea constă în diateză hemoragică generalizată, leziuni degenerative și necrotice în diferite organe.

Cât rezistă virusul pestei porcine africane și cum se poate transmite?

În cazul infectării cu virusul pestei porcine africane, mortalitatea este foarte ridicată, ajungând chiar la 90-100%, în cazul formelor supraacute și acute a bolii. Din cauza depopulării catastrofale a fermelor de porci în zonele afectate prin decesul și sacrificarea lor, punerea în aplicare a măsurilor sanitare și impunerea restricțiilor comerciale, pesta porcină generează mari pierderi economice.

De-a lungul timpului, au apărut focare de pestă porcină africană la mistreții și porcii domestici din Europa de Est (Caucaz, Ucraina, Rusia, Belarus, Statele Baltice, Republica Cehă, Ungaria, România, Republica Moldova), în America de Sud și Caraibe (Republica Dominicană). În plus, pesta porcină a ajuns în august 2018 în China, care este cel mai mare producător mondial de carne de porc, fiind responsabilă pentru aproape jumătate din populația mondială de suine.

Pe data de 31 iulie 2017, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a anunțat primul focar de pestă porcină africană din România. Acesta a fost depistat într-o gospodărie de la periferia municipiului Satu-Mare. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 10 august a anului 2018, în România au fost confirmate 645 de focare de pestă porcină africană la porcii domestici și 30 cazuri la mistreți; în perioada 10.06–10.07.2018 au fost identificate 300 de focare de pestă porcină în care au fost găsiți 268 de porci decedați și au fost sacrificați 2080 de porci.

Din păcate, nu există un tratament sau vaccin specific. În lipsa acestor soluții, singura cale de a opri răspândirea virusului în rândul porcinelor este sacrificarea tuturor porcilor din regiunile infectate și instituirea carantinei. De asemenea, pentru a limita răspândirea bolii, se interzice importul de carne de porc și de mistreț din țările infectate.

Important de precizat este că pesta porcină africană nu trebuie confundată cu pesta porcină clasică (holera porcului), cauzată de un pestivirus (familia Flaviviridae), ale cărei simptome sunt extrem de asemănătoare.

Pe data de 31 iulie 2017, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a anunțat primul focar de pestă porcină africană din România.

Informații mai puțin cunoscute despre pesta porcină africană

Virusul pestei porcine africane este foarte rezistent la frig sau îngheţ, fiind activ până la 18 luni în frigider. Din fericire, există posibilitatea tratării termice a cărnii la 80º C, timp de cel puţin 15 minute. Virusul nu poate distrus prin nicio altă formă de conservare, afumare, saramurare sau congelare.

De reținut este că virusul rezistă 75-80 de zile în cadavrele intrate în putrefacţie și peste 150 de zile în dejecţiile provenite de la animalele bolnave.

Transmiterea virusului se realizează prin contactul direct cu porcii domestici şi/sau sălbatici bolnavi, prin contactul porcilor cu obiecte, hrană, îmbrăcăminte, mijloace de transport, adăposturi şi furaje contaminate, prin mişcări ilegale ale animalelor (transport, vânzare, târguri) și prin intermediul oamenilor, păsărilor, căpuşelor.

Recomandarea specialiștilor este să nu lăsaţi porcii liberi, nici măcar în gospodărie, cu atât mai mult în afara ei și să nu îi hrăniți cu resturi alimentare sau cu furaje care nu au fost tratate termic. Mai mult, asiguraţi-vă că mistreţii nu se apropie de gospodăria dumneavoastră.