Cât de veninos este șarpele cu clopoței? Specia poate consuma 2 animale pe săptămână – FOTO

Șarpele cu clopoței este o specie foarte veninoasă care se găsește în special în America de Nord, în special în Statele Unite ale Americii. Specia poate consuma câte 2 animale pe săptămână.

In altă ordine de idei, dacă șarpele îți apare în vis poate insemna numeroase lucruri. De exemplu, unele dintre semnificații sunt asociate cu provocările sau suferințele pe care le ai.

Stirile PROTV

Alianță anti-Ucraina, în sânul UE și NATO. Țările care amenință fățiș Kievul și cer cooperare cu Rusia

RomaniaTV

Cadou de 50.000 de euro oferit de Ion Ţiriac lui David Popovici. „Şi-a făcut datoria aşa cum n-a promis”

Șarpele cu clopoței cea mai răspândită specie din SUA

Șarpele clopoţel face parte din familia Crotalinae, încadrându-se în genurile Crotalus și Sistrurus, cunoscut și sub denumirea de horridus crotalus. Această specie veninoasă este întâlnită în diverse regiuni din Statele Unite, inclusiv în Sudul Minnesotei, sudul New Hampshire, sudul Texasului și nordul Floridei.

Cu toate acestea, este notabil prin absența sa inexplicabilă în statul Louisiana. Fiind cea mai reprezentativă specie în nord-estul SUA, acest șarpe a jucat un rol semnificativ în Revoluția Americană și a fost primul simbol continental al marinei. Până în prezent, nu au fost identificate subspecii ale acestei specii.

În general, habitatul său cuprinde pădurile de foioase cu teren accidentat. În timpul sezonului cald, femelele tind să se retragă în zone stâncoase deschise pentru a beneficia de temperaturi mai ridicate, în timp ce masculii aleg să rămână în pădurile mai dense și mai răcoroase. Pe durata iernii, acești șerpi intră în hibernare în peșteri, adesea împărțind aceste adăposturi cu alți membri ai speciei.

Hrana principală a șerpilor cu clopoței constă în mamifere mici, însă aceștia consumă și păsări, broaște, alți șerpi mai mici și alte specii. Similar altor specii de șerpi, aceștia dispun de maxilare superioare și inferioare, prevăzute cu ligamente elastice care le permit să înghită prăzi mai mari decât dimensiunea capului lor.

În mediul captiv, cantitatea de hrană este ajustată în funcție de circumferința corpului șerpilor. De regulă, aceștia consumă între 1 și 2 animale pe săptămână. Durata necesară pentru digerarea completă a hranei variază în funcție de mărimea prăzii, temperatura ambientală și secreția de acizi din stomac.

Veninul șarpelui cu clopoței

Adulții ating, în general, lungimi cuprinse între 90 și 150 cm, cu o lungime maximă înregistrată de aproape 2 m. Caracteristicile distinctive de pe corp, cunoscute și sub denumirea de pete sau cercuri în funcție de forma lor, sunt dispuse în 21-26 de rânduri, de obicei 26 în zona nordică și 23 în cea sudică.

Masculii prezintă între 20 și 30 de solzi caudali, în timp ce femelele au în general între 15 și 26. Șarpele cu clopoței este considerat una dintre cele mai periculoase specii din America de Nord, datorită dinților lungi și cantității semnificative de venin pe care o injectează.

În momentul atacului sau al apărării, acești șerpi își pot amenința prada mișcând coada, iar sunetul specific produs în acest proces le conferă denumirea de șerpi cu clopoței. Un cercetător din 1845, care a trăit în vestul Pennsylvaniei pentru mulți ani, a menționat că a auzit doar despre un singur deces cauzat de mușcătura acestor fascinanți reptile. Patru tipuri de venin au fost identificate la această specie: A neurotoxic, B hemoragic și proteolitic, A+B și C, care este relativ slab.

Multe specii de șerpi sunt crescuți în captivitate pentru a recolta veninul lor. Producerea antiveninului este cel mai eficient realizată prin amestecare sau procese chimice (procedura exactă nu este cunoscută). În timpul vânătorii, șerpii injectează întreaga cantitate de venin în pradă, dar în situații defensive pot injecta mai puțin sau deloc. Un șarpe speriat sau rănit nu poate controla cantitatea de venin, iar în caz de mușcătură, poate injecta toată cantitatea de venin prezentă în colți la momentul respectiv. Profesioniștii din domeniul sănătății clasifică gradul de pericol al mușcăturii de șarpe cu clopoței pe o scară de la 0 la 5, gradul 5 fiind cel mai periculos.