Endocardita infecțioasă este o inflamație potențial fatală a mucoasei valvelor și, uneori, a mucoasei camerelor inimii. Acest lucru se întâmplă atunci când germenii din alte părți ale corpului intră în fluxul sanguin, se atașează și atacă. Afecțiunea este, de asemenea, numită endocardită bacteriană sau endocardită bacteriană acută, subacută sau cronică.
Afecțiunea cauzează creșteri pe valve, produce toxine și enzime care omoară și descompun țesutul pentru a provoca găuri în valvă și se răspândește în afara inimii și vaselor de sânge. Complicațiile rezultate sunt embolia materialului din vegetație care poate obstrucționa fluxul sanguin, valva care curge, blocajul cardiac, ritmul cardiac anormal, abcesele în jurul valvei, insuficiența cardiacă și sepsisul. Fără tratament, este o boală fatală.
Cum se manifestă endocardita infecțioasă
Semnele unei infecții cu endocardită includ febră peste 38,4 grade Celsius, transpirații sau frisoane, în special transpirații nocturne, erupție cutanată, durere, sensibilitate, roșeață sau umflare și Răni sau tăieturi care nu se vindecă. Acestora li se adaugă leziune roșie, caldă sau cu secreții, gât dureros, zgâriat sau durere la înghițire, drenaj sinusal, congestie nazală, dureri de cap sau sensibilitate de-a lungul pomeților superiori. De asemenea, te poți confrunta cu tuse persistentă, uscată sau umedă, care durează mai mult de două zile, pete albe în gură sau pe limbă, greață, vărsături sau diaree, embolii (cheaguri mici de sânge), hemoragii (sângerări interne) sau accident vascular cerebral. În plus, poți experimenta dificultăți de respirație, apetit slab sau pierdere în greutate, durere musculară și articulară.
Cel mai adesea, o infecție bacteriană cauzează endocardita infecțioasă. Procedurile dentare, în special extracțiile, și examinările endoscopice pot permite bacteriilor să ajungă în sângele tău. Uneori, germenii din gura, pielea, intestinele, sistemul respirator sau tractul urinar pot parcurge acest traseu în timpul mesei, periajului dentar, folosirii aței dentare și defecației. Bacteriile formează rapid colonii, cresc vegetație și produc enzime, distrugând țesutul înconjurător și deschizând calea pentru invazie. Valvulele cardiace normale sunt foarte rezistente la infecție, însă bacteriile se pot atașa de defectele de pe suprafața celor bolnave. Valvulele cardiace de înlocuire sunt mai predispuse la infecție decât cele normale.
Măsuri de tratament
Un medic poate diagnostica endocardita bacteriană după ce va confirma că ai simptome, va obține rezultatele unui examen fizic și pe cele ale testelor diagnostice. Acestea includ culturi de sânge ce arată bacterii sau microorganisme pe care specialiștii le observă frecvent și care permit unui laborator să izoleze bacteriile specifice ce cauzează infecția. Pentru a obține un diagnostic, trebuie să preleve probe de sânge înainte să începi să iei antibiotice. Hemoleucograma completă poate indica medicului dacă aveți un număr neobișnuit de mare de globule albe, lucru ce poate însemna că te confrunți cu o infecție, iar analizele de sânge pentru substanțe precum proteina C-reactivă pot arăta că ai inflamație. Ecocardiografia poate arăta creșteri, abcese, regurgitare nouă sau stenoză, sau o valvă cardiacă artificială care a început să se desprindă de țesutul inimii. Uneori, medicii introduc o sondă cu ultrasunete în esofag pentru a obține o privire mai detaliată asupra inimii.
Endocardita poate fi limitativă pentru viață. Odată ce o contractezi, vei avea nevoie de un tratament rapid pentru a preveni deteriorarea valvelor inimii și complicații mai grave. După ce ți se iau culturile de sânge, un specialist va începe terapia cu antibiotice intravenoase. Astfel, va folosi un antibiotic cu spectru larg pentru a acoperi cât mai multe specii bacteriene suspectate posibil. De îndată ce va ști ce tip specific de organism ai, îți va ajusta antibioticele pentru a-l viza. De obicei, vei primi antibiotice intravenoase timp de până la 6 săptămâni pentru a-ți trata infecția. Ulterior, specialistul va monitoriza simptomele pe parcursul terapiei pentru a vedea dacă tratamentul este eficient. De asemenea, va repeta culturile de sânge, iar în cazul în care endocardita îți afectează valva cardiacă și orice altă parte a inimii, este posibil să ai nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a repara valva cardiacă și a îmbunătăți funcția inimii. După ce finalizezi tratamentul, medicul va determina sursele de bacterii din sânge și le va trata. Cu o bună igienă orală și obiceiuri sănătoase poți reduce riscul de a te confrunta cu endocardita bacteriană.