Cât de mare este Insula Mare a Brăilei? De la împărăția peștilor la cea mai mare fermă agricolă din Europa

Insula Mare a Brăilei înseamnă zeci de mii de hectare de teren arabil prinse între diguri şi înconjurate de-o parte şi de alta de Dunăre. Cândva era cea mai mare exploatare piscicolă naturală a ţării, după Delta Dunării. Asta până când comuniştii au oprit artificial inundaţiile anuale, cu diguri, şi au făcut din ea cea mai mare fermă agricolă din Europa.

Insula Mare a Brăilei este un ținut mai mult decât important, puțiin cunoscut în actualitate, deși ca suprafață de culturi agricole este mai întinsă din spațiul european. Puțini cunosc istoria acestui mirific loc de basm, de frumusețea naturală și echilibru ecologic dinainte de desecarea celebrei Bălți a Brăilei.

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

ULTIMA ORĂ: 1.000 de lei în plus pentru fiecare angajat din 2025

Cât de mare este Insula Mare a Brăilei

Nu de mult, acum vreo 60 de ani, când digurile încă nu existau, zona era la cheremul fluviului, care-o inunda primăvară de primăvară, alimentând zecile de bălți și prăvăluri cu apă, pește și aluviuni bogate în nutrienți. Pe atunci, i se zicea Balta Brăilei și era ca o deltă mai mică, împărăție a stufului, teritoriu stăpânit de țânțari și dominat de legende cu de-alde Terente și alții ca el.

Pe urmă, după ce au venit la putere, comuniștii au zis că e mai bine să se renunțe la bălțile cu stuf, sursă permanentă de pește, și să se facă îndiguire, iar dincolo de diguri să fie câmpuri mânoase, cu recolte bogate, pentru țară și pentru export.

Cât de înțeleaptă a fost această decizie încă nu s-a stabilit cu certitudine. Unii spun că s-a făcut bine ce s-a făcut, alții că a fost o mare prostie, fiindcă a fost distrus un ecosistem de o inestimabilă valoare.

Insula Mare a Brăilei are, în medie, 60 km lungime și 20 km lățime, cu o suprafață totală de 710 kilomtri pătrați. Dintre aceștia 681,3 km² sunt ocupate de terenuri agricole, din care 70,84 km² sunt irigate și protejate de un dig cu o lungime de 23,5 km. Pe insulă există două comune, Mărașu și Frecăței, care au aproximativ 5.000 de locuitori. Insula are 70.000 de hectare de teren arabil.

Iată ce trebuie să știi despre păsările din Delta Dunării

Delta Dunării, una dintre cele mai fascinante rezervații naturale ale Europei, se desfășoară ca un vast labirint de canale, lacuri și insule plutitoare. Paradisul acvativ de excepție și sanctuar al biodiversității, acest loc mirific atrage deopotrivă turiștii dornici de aventură și pe cei pasionați de studiul naturii.

Prin varietatea inegalabilă a speciilor de plante și animale pe care le adăpostește, Delta Dunării rămâne una dintre rezervațiile naturale cele mai importante la nivelul european.

În acest peisaj, păsări rare, unele dintre ele pe cale de dsipariție, își găsesc adăpost și hrană, transformând acest colț de lume într-un veritabil paradis. Aici descoperi nu doar frumusețea sălbatică a locului, ci și legătura profundă dintre viețuitoarele înaripate care o locuiesc și habitatul lor unic.

Multe dintre păsările care trăiesc aici și-au dezvoltat adaptări specifice, care le permit să prospere în condițiile unice ale deltei și să-și petreacă întreaga viață în această regiune. Cele mai importante dintre ele sunt: pescărușul, stârcul, cufundacul, fluierarul.

În ceea ce privește păsările migratoare din Delta Dunării, acestea joacă un rol vital în menținerea echilibrului ecologic. Iată cele mai importante și mai des întâlnite dintre ele: lebăda, cocorul, huhurezul-mare, rața sălbatică.

Ca păsări rare, poate fi observat pelicanul creț, marele pelican alb, stârcul de noapte, codalbul, gâsca cu gât roșu, cormoranul mare, egreta mare și stârcul lopătar. Este de menționat că multe dintre aceste păsări se regăsesc și în Insula Mare a Brăilei.