Casca virtuală care te scapă de alcoolism și de răul de înălțime! Ieșenii pot primi tratamentul revoluționar cu rezultate fabuloase. O tânără a reacționat după ce a fost abuzată sexual în copilărie – FOTO

Tehnologiile moderne, cele de realitate virtuală, devin instrumente eficiente în tratamentul pacienților cu fobii, adicții, dureri și recuperare neurocognitivă. Marcel Alexandru Găină este medicul rezident psihiatru care a aplicat în Iași această terapie și care se dovedește a fi un real succes

Marcel Alexandru Găină este medic rezident psihiatru, doctorand în anul V la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Iași, psihoterapeut integrativ și un mare împătimit al tehnologiei. Pasiunea s-a transformat în temă de cercetare doctorală, care i-a adus inclusiv premii importante. De aproximativ patru ani aplică în zona de psihoterapie tehnologia VR (realitate virtuală) pe care o manipulează la nivel de artă la multe congrese naționale și internaționale. Cu ajutorul unei tehnici bazate pe realitatea virtuală, terapia pacienților psihiatrici este eficientizată și ajută din multe puncte de vedere atât în tratatea fobiilor, adicțiilor, dureri, dar și, într-o proporție mai redusă, la recuperarea neurocognitivă. Efectele acestei tehnici au fost demonstrate de medicina bazată pe dovezi în ultimii ani, dar nu a fost însă suficient de mult practicată. Acest tip de tratament este implementat la Clinica No Addict din Iași.

Stirile PROTV

Surse: Noul Guvern va da după Crăciun ordonanța-trenuleț, dar și hotărârea care va fixa calendarul alegerilor prezidențiale

RomaniaTV

Soția lui Dani Oțil, pusă la ZID de români! Gabriela Prisăcariu a răbufnit pe internet: 'VĂ ROG să....'

Realitatea virtuală oferă răspunsurile pe care pacientul dependent sau cu fobii nu le poate oferi medicului psihiatru

O cască virtulă, care în Australia este utilizată pentru tratarea demenței și nu numai, se dovedește eficientă în cadrul ședințelor de psihoterapie, acolo unde rezultatele uimesc medicii. Tehnologia foarte avansată reușește să pună în incapacitate creierul să discearnă între spațiul real și cel virtual. Transpus într-un alt mediu cu ușurință, pacientul întâlnește stimulii care îl conduc către anumite dependențe sau frici.

„De obicei, ar trebui să luăm pacientul și să îl expunem acelor stări în mediul real, dar ar dura mult timp, plus că sunt și alți stimuli care ne împiedică să izolăm ceea ce ne interesează, ceea ce ar însemna foarte multe ședințe, în loc de una singură. E vorba de eficiența terapeutică. Putem face cercetare, pentru că o persoană în mediul real nu o să suporte niciodată de exemplu să ajungă la o înălțime foarte mare.

Tensiunea arterială, respirația, e foarte ușor să anexezi acei senzori care îmi dau un răspuns clar asupra modului în care răspunde organismul pacientului. E important pentru că voi ști cum să manageriez, poate că l-aș fi inundat pe pacient cu stimuli și aș fi făcut o greșeală terapeutică. De la distanță este greu să îți dai seama cât de mult îi este frică de înălțimi de exemplu, cât de atras este de jocurile de noroc, niște întrebări ale căror răspunsuri în genere persoana nu le știe.

Apoi este expunerea în sens invers față de cea pentru fobii, pentru adicții. El spune că nu are o problemă cu alcoolul, dar prin expunerea în casca virtuală are un răspuns incredibil, începe să transpire, să îi bată inima foarte tare, mai adăugăm niște senzori și el este practic speriat de propria sa reacție, după care facem ședința de psihoterapie propriu-zisă de 40 de minute în care consolidăm acea stare, îl învățăm ca de data asta să nu mai fugă de senzație, ci să o îmbrățișeze, pentru a nu apărea recăderea”, a explicat asistent universitar Marcel Alexandru Găină, medic rezident psihiatru.

Tehnologia modernă utilizată și pentru a ajuta pacienții cu arsuri

Peste 6.400 de cadre de expunere în realitatea virtuală au fost identificate de către asistentul universitar Marcel Găină în analiza sa asupra acestei tehnici. Sedințele de psihoterapie debutează normal, după ce își face o imagine despre problema pacientului. Apoi, este expus într-un mediu plăcut. Este un instrument folosit în câteva momente-cheie, când medicul simte că pacientul poate face un progres în terapie.

„Trebuie să îi creezi un mediu confortabil. Am avut un pacient cu frică de înălțime, care în momentul tarapiei a scos casca și a aruncat-o, și nici nu era într-un mediu periculos virtual, pur și simplu se uita pe un geam. Croim o psihoterapie individualizată cu rezultate standard, care duc la o finalitate cu ajutorul acestei tehnici. Nu mai spui pacientului «imaginează-ți că stai pe acoperișul unui bloc» sau «imaginează-ți că deschizi o sticlă de bere», e una să îți imaginezi și alta să o faci. Dacă 97 la sută din stimuli sunt vizuali, cu ajutorul căștii se va raporta mai ușor la acea lume.

Impresionante sunt cazurile pacienților cu arsuri care atunci când aveau bandajul schimbat, pentru că deveneau toleranți după un timp la morfină și tot simțeau durerea, în ultimii 6 ani aproximativ se utilizează casca virtuală. Acei medici i-au pus pe pacienți să se plimbe într-o pădure în care ninge, cu ajutorul tehnologiei. La unii dintre ei nu era necesară nicio doză de analgezic, simplul fapt că ei nu se mai concentrau asupra a ceea ce face asistenta, senzația oferită de realitatea virtuală era suficientă să permită finalizare procedurii fără intervenție”, a mai precizat Marcel Găină.

Traume ascunse din copilărie și dependențe care nu sunt conștientizate sunt scoase la iveală

Multe succese au fost înregistrate în tratarea fobiilor. Persoane care nu urcau în lift, după câteva sedințe cu casca de realitate virtuală, reușeau să își învingă frica. Asta pentru că inițial pacientul a fost expus fobiei sale într-un mediu sigur, ceea ce a ajutat creierul să depășească obstacolul și în realitate. De asemenea, recăderea neașteptată într-o adicție care a dispărut în urmă cu mulți ani poate fi împiedicată. Cu ajutorul expunerii la diferite situații, pacientul preîntâmpină starea respectivă, discută despre asta cu medicul și își înțelege vulnerabilitatea, conștientizează că are o problemă. În acest mod își creează o strategie înainte de a fi expus unor stimuli care îl pot face din nou dependent.

„Pe durerea de membru fantomă a fost cea mai interesantă situație întâlnită de mine. Aceste cazuri sunt foarte rare. După ce o persoană suferă un accident grav și nu mai are mâna sau un picior, dar o doare în vârful degetului pe care nu îl mai are, este vorba de proiecția coticală, creierul înlocuiește cu durere acea senzație, ca să aibă un feedback de la acel membru. Prin soft, a fost diluată din ce în ce mai mult imaginea mâinii drepte, până când, după mai multe ședințe succesive, mâna dispăruse aproape cu totul, dar senzația de control a rămas. Sunt rezultate care m-au speriat. Te duce în alte locuri, descoperi lucruri contadictorii.

La o pacientă, consumul era de fapt explicat de o experiență din copilărie legată de unchiul său, care a abuzat-o sexual și despre care nu a simțit nevoia să îmi spună, în ciuda discuțiilor repetate. Era detașată ca orice om traumatizat de acea experiență dureroasă. Expusă cu ajutorul căștii la un mediu relaxant, am observat că a luat o poziție ciudată, cea a fetusului și își strângea picioarele cu putere și lucrul acesta m-a determinat să deschid discuția. A izbucnit în lacrimi și a declarat că nu a mai spus nimănui, era problema pe care nu o conștientiza și care nu credea că are efect asupra ei, deși tocmai acea durere a adus-o la dependență”, a povestit asistentul universitar.

Psihoterapia este individualizată pentru fiecare caz în parte cu ajutorul tehnicii de realitate virtuală

Tehnica de realitate virtuală este aplicată cu succes într-o industrie cu 500 de miliarde de dolari anul trecut, cea a jocurilor de noroc. Medicii sunt însă înverșunați de faptul că tehnologia nu va mai fi folosită pentru a vindeca pacientul, ci pentru a transforma persoanele sănătoase în pacienți. Un semnal de alarmă a fost dat de medicii care cred că astfel adicțiile vor fi mult mai greu de învins, pe măsură ce, din intimitatea casei sale, oricine se poate transpune virtual într-un cazino, dar pierde de fapt bani reali.

„Problema e că facem pași foarte, foarte înceți. Alte companii care se ocupă de zona de jocuri de noroc aplică deja posibilitatea realității virtuale mai presus de telefon, și anume căști care îți permit să fii acolo, în cazino. Felul în care folosim noi realitatea virtuală și pe care o folosesc în cercetarea doctorală este legată în special de expunere, care se bazează pe extincția unui stimul. Dacă aveți o frică de ceva, cel mai facil mod prin care vă veți obișnui creierul cu acel lucru este expunerea, este valabil în tratarea fobiilor. Expunerea gradată se face într-o manieră individualizată în funcție de ce anume consideră pacientul important, într-un fel care să nu îl sperie, și acest lucru este foarte important, ca să păstrăm angajarea lui, pentru că realitatea este destul de înspăimântătoare în astfel de cazuri.

Totuși, trebuie să îl pună într-o zonă de dificultate, astfel încât lucrurile să se facă treptat. În adicții este inversul expunerii din fobii, pentru că dacă atunci când o persoană are frică de înălțime trebuie convinsă să se expună, atunci când o persoană are o dependență, ea tânjește după substanța respectivă. Astfel de pacienți îi internăm și ne așteptăm că acel compartament va dispărea ca prin minune, dar nu se întâmplă acest lucru, vor recădea pentru că au o dificulte să împiedice stimulul să devină comportament”, încheie medicul rezident psihiatru.