@ Acesta vila, plasata in zona Copou, este dorita de toti milionarii Iasului! @ Orice persoana cu bani ar face totul ca sa poata locui aici dar, mai ales, sa o aiba in proprietate @ Un detaliu extrem de interesant face ca acest imobil sa fie unul special si cu un trecut spectaculos @ Veche de peste un secol, intreaga poveste a cladirii este una cu totul si cu totul aparte
Rari sunt iesenii care-si mai amintesc de acest mare actor al urbei! In prima jumatate a secolului XX, el a fost unul dintre cei mai adulati, respectati si faimosi artistii ai tarii. Este vorba de actorul Miluta Gheorghiu, iesean intrat in galeria marilor personalitati culturale ale Romaniei. Dincolo de toate acestea, un element extrem de incitant legat de acesta, existent si astazi in oras, se refera la casa unde a vietuit, zeci de ani, atat Gheorghiu cat si familia sa.
Din pacate, ca si in cazul altor elemente de mare valoare cultural – istorica, chiar daca imobilul este inclus pe Lista Monumentelor Istorice (LMI), el nu este inclus in vreun ghid turistic al Iasului, iar constructia continua sa se degradeze. Mai mult, o serie de afaceristi au pus ochii pe aceasta si, daca nu se va interveni rapid de catre autoritati, este posibil ca ea sa intre in posesia unei persoane private, care sa o transforme fara scrupule!. „Casa actorului Miluta Gheorghiu este un monument al orasului, fiind inclusa in LMI si are codul IS-II-m-B-03700. Este plasata in zona Copou – Sararie, pe strada Albinet. Ca datare, aceasta este ridicata la inceputul secolului al XX-lea”, se arata in documentele Directiei Judetene pentru Cultura (DJC).
Interpret al faimosului personaj Chirita
Mihail Miluta Gheorghiu s-a nascut la 2 octombrie 1897 in orasul Iasi si a murit la 10 decembrie 1971 – Bucuresti. El a fost un celebru actor român de teatru, respectiv de scena si vodevil! Ceea ce l-a facut faimos in toata lumea teatrala romaneasca sunt rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri „Coana Chirita” sau „Muza de la Burdujeni„. Actorul este înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iasi.
„Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al fostei Republicii Populare Romane, i s-a acordat titlul de «Artist al Poporului» pentru «merite deosebite în activitatea desfasurata în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice si cinematografiei». Mai departe, in 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural, clasa I. Pe placa funerara a cerut sa i se graveze urmatorul catren: «Asa e lumea, o comedie, Iar noi artistii care-o jucam, N-avem dorinta alta mai vie, Decât aplauze sa meritam». Sunt versuri scrise chiar de Vasile Alecsandri în piesa «Chirita în provincie». Gheorghiu, intre anii 1923 – 1964, a primit foarte multe roluri, cel mai cunoscut fiind al «Coanei Chirita». Vodevilurile secolului al XIX-lea, jucate de Miluta s-au transformat in adevarate musical-uri de succes al timpului nostru, atât prin interpretare, cât si prin regia legendarului director artistic Mihai Zirra. Colectia Fonoteca de Aur retine în memoria ei înregistrarile facute la radio de catre celebrul actor în anii ’50 – ’60”, arata si Secretariatul Literar al Teatrului National (TNI) Vasile Alecsandri.
Figura de legenda a Nationalului iesean
De reliefat ca, Miluta Gheorghiu face parte din generatia de aur creatoare de repere, care a facut epoca la Nationalul iesean, alaturi de actorii Aurel Ghitescu, Anny si Bruno Braeschi, Nicolae Suba, Constantin Ramadan, Margareta Baciu, Marioara Davidoglu sau Virginica Balanescu. „Printre rolurile in care s-a remarcat marele actor le regasim si pe: Albert din «Cafeneaua cea mica» de Tristan Bernard; Farfuridi din «O scrisoare pierduta» de I. L. Caragiale; Figaro din «Barbierul din Sevilla» de Beaumarchais; Maxime din «Ce vrea femeia» de Alfred Savoir si Etienne Rey; Pyram din «Visul unei nopti de vara» de William Shakespeare; Lujin din «Crima si pedeapsa» de Paul Ginisty si Hugues Le Roux, adaptare dupa romanul lui F.M. Dostoievski; Hlestakov din «Revizorul» de Gogol; Nae Girimea din «D’ale carnavalului» de I. L. Caragiale; Napoleon din «Madame Sans-Gene» de V. Sardou; Mitica Popescu din «Mitica Popescu» de Camil Petrescu sau Avocatul din «Anna Karenina» de N.D.Volov, adaptare dupa romanul lui Tolstoi”, se arata in biografia sa. Totusi, in pofida faptului ca acest OM a facut atat de mult pentru cultura unui oras ce ravneste la titlul de „Capitala Culturala Europeana”, este trist ca nimeni nu a avut interes sa-l scoata in prim-plan si sa marcheze locul unde acesta a locuit!