Casă celebră, aflată în plin centrul orașului Iași, schimbată total! Proprietarul va investi milioane de lei (EXCLUSIV FOTO)

Celebră casă, monument istoric aparte, amplasată în plin centrul orașului Iași, urmează a fi schimbată radical! Primăria Municipiului Iași, care a devenit proprietar (în 2017) al Casei monument istoric „Callimachi-Ghica” din strada Cuza Vodă, a inițiat o procedură privind refacerea monumentului istoric emblematic din zona centrală a orașului

Monument istoric aparte, casă celebră amplasată în plin centrul orașului Iași, urmează a fi schimbat radical! Aici, în noiembrie 2017, primarul Municipiului, Mihai Chirica, a anunțat că s-au finalizat procedurile de cumpărare a Casei „Callimachi” din strada Cuza Vodă. Imobilul a găzduit sediul unui partid democratic de dreapta, și anume PNȚCD, apărut din nou în țară după 1990, un partid istoric care astăzi nu mai activează. Valoarea finală a achiziției este de 3.7 milioane de lei (de la omul de afaceri Cătălin Crișu). La acel moment, edilul anunța că acolo va fi înființat un muzeu dedicat Centenarului Marii Uniri.

Stirile PROTV

Cabinetul israelian a fost de acord cu încetarea focului în Liban. Când întră în vigoare armistițiul

RomaniaTV

Ce mâncăruri îi pune pe masă Cristela Georgescu candidatului TikTok. Piesa de rezistență: supa-cremă cu ierburi de leac

Primăria Municipiului Iași a inițiat o procedură privind refacerea monumentului istoric. Șefii administrației ieșene au inițiat documentele legate de selectarea de parteneri în vederea elaborării, depunerii și implementării unui proiect ce ține de refacerea monumentului istoric Casa „Calimachi-Ghica”. Acesta a fost depus spre finanțare în cadrul Granturilor SEE 2014-2021, prin programul Rocultura, apel „Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice”, granturi venite cu sprijinul norvegienilor.

Clădirea din centrul orașului va deveni muzeu

Primăria Iași a cumpărat clădirea pentru a o transforma în muzeu. Însă, situația a intrat în impas în ultima perioadă, iar proiectul a fost pus în așteptare.

„Am lansat anul trecut procedura privind selecția ofertelor. Procedura a vizat identificarea unui partener de proiect pentru restaurarea și revitalizarea imobilului. Din păcate, ne-a încetinit mult pandemia, dar vom încerca în acest an să identificăm atât partenerul, cât și sursa de finanțare pentru realizarea obiectivului”, a precizat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.

Povestea fabuloasă a Casei „Ghica-Callimachi”, aflată acum în proprietatea Primăriei Iași

Construcție de patrimoniu, Casa „Ghica-Callimachi” datează din secolul al XIX-lea. Chiar dacă în perioada comunistă multe dintre clădirile istorice ale Iașului au avut de suferit sau au fost demolate, monumentul care se află pe strada Cuza Vodă (vechea Uliță a Goliei), la întâlnirea cu străzile Armenească, George Enescu și Vovidenie, în imediata vecinătate a Mănăstirii Golia, poate fi admirată și astăzi.

„Clădirea are o istorie despre care s-au făcut multe afirmații, dar despre care se cunosc puține lucruri sigure. Imobilul figurează în Lista Monumentelor Istorice cu denumirea de «Casa Calimah-Ghika». De-a lungul vremii, adresa imobilului a mai fost strada Golia nr. 18. Cel mai documentat studiu asupra acestei chestiuni este cel publicat de Gh. Sibechi, care este și principalul nostru sprijin în reconstituirea de față”, arată istoricul Sorin Iftimi, Muzeul de Istorie a Moldovei.

Într-o lucrare, Ion Mitican, unul dintre cunoscătorii istoriei clădirilor ieșene, consideră – bazându-se pe informațiile oferite de Alecu Beldiman în poemul „Tragedia Moldovei”- că la 1821 aici și-ar fi stabilit cartierul general eteriștii de la Iași, înainte de a se muta în afara orașului, la Mănăstirea Galata.

„De aceea, clădirea ar fi fost distrusă de turci în vara aceluiași an. Terenul pe care se află blocul alăturat a făcut parte din incinta acestei clădiri. Reconstruit după acest episod dramatic, palatul a trecut în posesia generalului Iorgu Ghica, mai târziu Ecaterinei Lepădatu (soția maiorului Lapedatu), iar apoi bancherului Juster. Prin 1837, aici a funcționat «Otelul Petersburg», venit din Casele Voinescu, care fuseseră cumpărate de Epitropia Școalelor Moldovei pentru Internatul Academiei Mihăilene, deschisă la 16 iunie 1834. Nu am găsit suficiente temeiuri care să susțină toate cele spuse mai sus, așa încât am decis desfășurarea unei investigații proprii asupra acestui monument, pentru a-i reconstitui, pe cât posibil, întreaga istorie”, mai reliefează Sorin Iftimi.

Casa de întâlnire a nobililor și revoluționarilor

Mai departe, cercetătorul Sorin Iftimi arată că despre această casă s-a spus că ar fi aparținut marelui logofăt Alexandru Ghica, de unde și denumirea de „Casa Ghica” din Lista Monumentelor. Logofătul era fiul lui Costache Sulgearoglu, deci nepot de soră a lui Grigore III Ghica, domn decapitat în Beilic, la 1777, și care a făcut frumoasa cișmea de la 1776, de lângă poarta Goliei.

„El și fratele său Iordache au moștenit apoi numele de Ghica. Cei doi erau frați cu doamna lui Constantin Vodă Moruzi. Nu am reușit, însă, stabilirea unei legături documentate între logofătul Alecu Ghica și imobilul de pe Cuza Vodă. Una din destinațiile vechii clădiri de pe acest loc a fost aceea de a adăposti, la un moment dat, vestitul Hotel „Petersburg”. La anul 1853, clădirea este amintită ca fiind proprietatea familiei Callimachi. Așa apare ea în «Despărțirea a IV-a a orașului», pe Ulița Goliei, la nr. 75, într-o samă privitoare la ulițele, casele și dughenele capitalei”, evidențiază istoricul Sorin Iftimi.

Specialistul menționează și că:

„Fiind încadrată la Categoria I de case, proprietarul trebuia să contribuie la acest fond cu însemnata sumă de 1.200 lei în trei ani. Se arată că, la acea dată, proprietarul clădirii era prințul Alecu Callimachi. Probabil că și în perioada în care aici a funcționat Hotelul „Petersburg”, casa era proprietatea aceleiași familii Callimachi. Mai departe, casa din strada Cuza Vodă nr. 41 a avut, în secolul al XIX-lea, diverse destinații, schimbând mai mulți chiriași și proprietari, care au marcat, fiecare în parte, istoria clădirii”, descrie istoricul Sorin Iftimi.

De reliefat că imobilul a fost închiriat inclusiv pentru a fi sediu Băncii Marmorosh-Blanc, filiala din Iași

Actuala clădire nu mai are, la exterior, nimic din aspectul Casei „Callimachi” din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Potrivit unei mai vechi încadrări tipologice a palatelor din vechea capitală a Moldovei din veacul XIX – ce are în vedere gradul de renunțare la modelul tradițional și de adaptare a modelelor arhitecturii occidentale- Casa „Ghica-Callimachi” ar fi reprezentativă prin faptul că „elementul tradițional este încă prezent în tratarea planului, dar se face puternic simțită prezența arhitecturii eclectice în domeniul decorațiunilor”. Fațadele clădirii sunt tratate în stil neoclasic, fiind prezente însă și numeroase elemente decorative de inspirație barocă. În perioada Regimului comunist, după 1945, în clădire a funcționat Sediul Partidului Muncitoresc din România, Regionala Moldova.

„Prin 1947 era aici Consiliul Sindical Regional. În aceeași clădire a funcționat Direcția pentru Cultură a PCR Iași, cu Oficiul Patrimoniu pentru Județul Iași. Pe la 1965, în clădire funcționa o grădiniță, iar mai târziu a aparținut Conservatorului, care avea în această clădire săli destinate repetițiilor. După Revoluția din decembrie 1989 a început o nouă etapă în existența Casei «Callimachi». În cele din urmă, imobilul a fost retrocedat, în anul 2008, urmașilor foștilor proprietari, fiicele lui Emanoil Marcovici, reprezentate de o casă de avocatură.

Acestea au vândut imediat clădirea, neavând intenția de a reveni în țară. După sumare lucrări de renovare la interior, s-a încercat vinderea sau închirierea clădirii. Au trecut anii, iar casa nu și-a găsit un nou rost în viața orașului, zăcând cu lacătul pe ușă, nelocuită, nefolosită și fără un beneficiar cu adevărat interesat într-o restaurare adevărată a acestui valoros monument istoric, atât de bogat în amintiri”, a conchis Sorin Iftimi.