Am mai scris despre trecerea la economia de război. Un proces care se produce sub ochii noștri. Aproape în întreaga lume. Mai pe înțelesul tuturor, se vor cartela produsele de bază. Acest mecanism, specific marilor crize, începe să prindă contur în statele din Europa de Vest și în Ungaria. Dar se va generaliza. România nu poate fi ocolită.
Cartelarea înseamnă raționalizare. Raționalizarea se aplică tuturor produselor aflate în criză. Adică în deficit. Energie electrică, gaze, benzină, alimente. Rețeta poate lua diferite forme. Însă până la urmă, cel puțin în cazul unora dintre sursele deficitare de trai, se va institui sistemul de cartele. Cartelele ne vor permite să ne aprovizionăm cu minimum necesar. Adică ce va scrie pe cartela fizică sau electronică. În Ungaria, procesul a început. Raționalizarea benzinei înseamnă că fiecare proprietar de autoturism primește lunar o anumită cotă de benzină sau de motorină. Pe care o utilizează cum vrea, după ce a achiziționat-o la un preț plafonat. Din momentul în care depășește cota alocată, va plăti prețul majorat. Sau pur și simpu nu va mai primi carburant. Organizarea acestui sistem nu se poate face fără cartele fizice sau electronice.
Economia de război, economia de criză, determină în unele state reducerea programului de funcționare al magazinelor. Pentru a economisi energia electrică, magazinele se vor închide odată cu lăsarea întunericului. Din acel moment, cetățenii care vor avea urgențe legate de aprovizionare cu produse de strictă necesitate se preconizează că vor trebui să facă acest lucru în benzinării, întrucât unele dintre acestea vor putea lucra non stop.
Raționalizarea prin cartelare va merge până în casele oamenilor. Va fi măsurat în mod riguros consumul de energie electrică. Cu alte cuvinte, va fi plafonat. Consumi mai mult decât cota repartizată, plătești mult mai mult sau pur și simplu ești deconectat de la rețea. Reducerile de consum au în vedere aerul condiționat vara și căldura din calorifere, iarna. Vara va trebui să suportăm temperaturi mult mai ridicate decât până acum, pentru că aerul condiționat va fi utilizat cu parcimonie, în timp ce iarna va trebui să supraviețuim la temperaturi de 16-18 grade.
Criza alimentară va genera și ea consecințe. Cum ar fi cartelarea produselor de bază. Vom putea cumpăra mai puțină pâine, mai puțină carne, mai puține lactate, mai puține produse de patiserie, mai puțin ulei. Poate că vom mânca din nou salam cu soia. Poate că, în loc de cafea, vom consuma din nou nechezol. Repet, acest scenariu nu este valabil doar pentru România. Dar este bine ca românii să știe ce-i așteaptă. Pentru că altfel măsurile vor veni ca niște lovituri năucitoare de măciucă. Un Guvern responsabil pregătește populația din timp pentru asemenea scenarii.
Sper să mă înșel. Sper să nu ajungem într-o asemenea situație. Slabe speranțe!