Care sunt țările care nu recunosc independența Kosovo? Iată istoria unui stat care stârnește aprige controverse!

La mai bine de un deceniu de la autoproclamarea independenței sale, încă sunt țări care nu recunosc indepenența Kosovo, statutul internațional rămânând unul controversat. Deși recunoscut de peste o sută de state, multe țări invocă motive politice, juridice sau geopolitice pentru a fi împotrive.

Declarația de independență a Kosovo din 17 februarie 2008 a fost un moment de cotitură pentru Balcanii de Vest, dar și un subiect de dispută majoră pe scena internațională. În timp ce multe state occidentale au fost rapide în a recunoaște noul stat, altele s-au opus ferm. Țările care nu recunosc Kosovo o fac adesea pe fundalul propriilor conflicte teritoriale sau din solidaritate cu Serbia, care consideră provincia o parte inalienabilă a teritoriului său.

RomaniaTV

A murit Ciprian Pian. Fratele lui Emi și al lui Grațian Pian, a decedat în închisoare în condiții suspecte

Observatornews.ro

Românul care a ucis două femei în Italia i-a şocat şi pe deţinuţii din penitenciar. De ce a fost desfigurat

Care sunt țările care nu recunosc independența Kosovo

În 2025, statutul internațional al Kosovo continuă să fie un subiect de dezbatere intensă, la 17 ani de la declararea independenței față de Serbia. Deși peste 100 de state au recunoscut suveranitatea Kosovo, o parte semnificativă a comunității internaționale, inclusiv membri influenți ai ONU și ai Uniunii Europene, refuză în continuare să o facă.

Această dinamică geopolitică reflectă complexitatea relațiilor internaționale și a intereselor naționale divergente. În prezent, 84 de state nu recunosc independența Kosovo. Printre acestea se numără:

Membri permanenți ai Consiliului de Securitate ONU: Rusia și China, care susțin ferm poziția Serbiei și se opun recunoașterii Kosovo Puteri regionale influente: India, Brazilia, Africa de Sud, Indonezia și Mexic, care invocă principii de suveranitate și integritate teritorială. Cinici membri ai Uniunii Europene: Spania, România, Slovacia, Grecia și Cipru.

În plus, Serbia susține că 28 de state și-au retras recunoașterea Kosovo, deși aceste afirmații sunt contestate de autoritățile de la Pristina. În martie 2025, Kenya a devenit prima țară care a recunoscut oficial Kosovo după o pauză de cinci ani în procesul de recunoaștere internațională.

Pe de altă parte, președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat în ianuarie 2025 că se așteaptă ca două „țări mari” să își retragă recunoașterea Kosovo în viitorul apropiat, fără a le nominaliza.

De ce România nu recunoaște statul Kosovo

România se numără printre cele cinci state membre ale UE care nu recunosc independența Kosovo. Motivul principal invocat este temerea de a crea un precedent pentru regiuni precum Transnistria sau Ținutul Secuiesc. Această poziție reflectă preocupările legate de integritatea teritorială și stabilitatea internă.

De asemenea, țara noastră susține principiul teritorialității, care presupune că schimbările teritoriale sau modificările în frontierele naționale ar trebui să se facă în mod pașnic și cu consimțământul părților implicate. În cazul Kosovo, declarația de independență din 2008 a fost unilaterală și nu a fost acceptată de Serbia. Află care este cea mai înaltă clădire din România.

Kosovo a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în decembrie 2022. Cu toate acestea, procesul de integrare este complicat de lipsa recunoașterii de către cinci state membre ale UE. În plus, tensiunile politice interne și relațiile dificile cu Serbia reprezintă obstacole semnificative în calea aderării.

Statutul internațional al Kosovo rămâne o problemă complexă, influențată de factori geopolitici, istorici și politici. Deși au existat progrese în recunoașterea internațională, opoziția unor țări importante continuă să împiedice integrarea completă a Kosovo în comunitatea internațională.

Evoluțiile viitoare vor depinde de dinamica relațiilor internaționale și de capacitatea Kosovo de a descurca în acest peisaj diplomatic complicat. Țările care nu recunosc Kosovo invocă de obicei diferite motive politice.