Care sunt semnificațiile praznicului împărătesc? Părintele Calistrat ne vorbește despre intrarea în biserică a Maicii Domnului – VIDEO

Părintele Calistrat Chifan de la Mănăstirea Vlădiceni din Iași a discutat, la BZI LIVE, despre intrarea în biserică a Maicii Domnului. Care sunt semnificațiile praznicului împărătesc?

Prin praznic împărătesc (sărbătoare domnească) se înțelege o sărbătoare care este închinată în mod direct lui Dumnezeu sau, mai precis, uneia dintre cele trei persoane ale Sfintei Treimi. În calendar se regăsesc mai multe praznice împărătești, dintre care unele cu dată fixă, iar altele cu dată variabilă de la an la an. Printre cele care reamintesc prezența istorică a Mântuitorului, se numără: Nașterea Domnului (dată fixă, 25 decembrie), Învierea Domnului (dată variabilă), Schimbarea la Față a lui Iisus Hristos (dată fixă, 6 august).

De asemenea, praznice împărătești sunt și sărbătorile care reamintesc prezența istorică a Maicii Domnului: Nașterea Maicii Domnului (dată fixă, 8 septembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (dată fixă, 21 noiembrie), Buna Vestire (dată fixă, 25 martie) și Adormirea Maicii Domnului (dată fixă, 15 august).

RomaniaTV

BNR pune jar pe spaimele românilor. Anunţul zilnic care îţi scoate bani de pe card fără să ştii

Observatornews.ro

Schema prin care tot mai mulţi români îşi reduc creditele ipotecare chiar şi cu 100.000 de euro

Care sunt semnificațiile praznicului împărătesc? Părintele Calistrat: „Fecioara este dusă la templu timp de trei zile, într-un ritual foarte interesant, deși ea era o pruncuță”

Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima mare sărbătoare din postul Crăciunului, este prăznuită în fiecare an pe 21 noiembrie. Această sărbătoare este cunoscută și sub numele de Vovidenia sau Ovedenia.

09:19, 06 Jun 2025

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a publicat realizările Părintelui Calistrat Chifan: „Biserica nu dă distincții ca să placă, ci ca să recunoască”

11:41, 05 Jun 2025

FOTO Părintele Calistrat Chifan îi răspunde tovarășului Vasile Bănescu: ”Noi știm că Sfânta Cruce este armă împotriva diavolului, de ce ați reacționat așa virulent la auzul unei Cruci primite?”

Potrivit tradiției populare, Sfinții Ioachim și Ana sunt părinții Maicii Domnului. Fiindcă erau tare mâhniți că nu puteau să aibă copii, au început să se roage la Dumnezeu să le dăruiască unul. În rugăciunile lor, ei au promis că dacă acest lucru se va întâmpla, își vor duce copilul la templu când va crește.

„Ne aflăm spre sfârșitul Vechiului Testament, ne aflăm în vremea lui Isahar Arhiereul, când proorocul Zaharia era la templu, ne aflăm în momentul în care Ioachim și Ana erau într-o mare supărare, că ei au rămas sterpi și nu pot naște copii. După rugăciuni îndelungi, rugăciunea lor străbate cerul, este auzită de Dumnezeu, le vine și acea veste minunată, că vor avea un prunc, o odraslă, și ei chiar așa s-au exprimat deopotrivă, atât Ioachim, cât și Ana: „Orice am fi, o vom da-o Bisericii”, a povestit părintele Calistrat Chifan, la BZI LIVE.

Ruga le-a fost ascultată, iar Ioachim și Ana au primit un copil. Și, așa cum au promis, când Fecioara Maria a împlinit trei ani, au dus-o la templu. După un drum de trei zile, ea a ajuns la Ierusalim.

„Când s-au împlinit trei ani, tradiția spune că au venit și rudele de la Nazaret. Probabil că și în zona Nazaretului o fi avut domenii ori Ioachim ori Ana. Alte tradiții iudaice spun că ar fi vorba de o altă zonă a Ierusalimului. Dar oricum, cale cam la 30 de kilometri, pentru că oricum Fecioara este dusă la templu timp de trei zile, într-un ritual foarte interesant, deși ea era o pruncuță. Ea merge pe jos, însoțită de alte fecioare, care aveau făclii aprinse în mâini și arată că durează drumul trei zile. Deci un copilaș micuț n-ar putea merge până într-un zece kilometri pe zi sau să spunem că a fost dusă cu un mijloc ușor de transport. Durata celor trei zile arată că copila ajunge la Ierusalim.”, a adăugat duhovnicul.

Părintele Calistrat: „În Ierusalim întâlnim două elemente foarte importante”

La Ierusalim se afla templul lui Solomon, care era distrus de robia babilonică, dar care a fost reconstituit, fiindcă acolo trebuiau să se petreacă niște taine de o mare însemnătate.

„În Ierusalim întâlnim două elemente foarte importante, care nu ar trebui să ne scape. Ce aveau acolo? Templul lui Solomon, distrus la robia babilonică și devastat, reconstituit, pentru că în el aveau să se petreacă niște taine mari și de vreme ce a fost proorocit, el trebuia să existe. Și ca drept dovadă, terminându-se a se împlini proorocirile și templul dispare definitiv la porunca Domnului Hristos, cel care se taie împrejur la templu, cel care primește binecuvântarea preotului Simeon în templu, cel care predică de pe scările templului, dar care constată că ați făcut casa tatălui meu peșteră de tâlhari. Ea deși ar trebui să fie casă de rugăciune.”, a adăugat părintele Calistrat, în cadrul emisiunii BZI LIVE.