Care sunt clădirile scutite de taxe și impozite. Legea a fost promulgată de președintele României

Mulți vor să afle care sunt clădirile scutite de taxe și impozite. Este vorba de clădirile clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice care nu au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată, pentru perioada realizării lucrărilor de renovare sau reabilitare, începând cu data autorizaţiei de construire şi până la data de finalizare a lucrărilor. Legea a fost promulgată de președintele României și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025.

Care sunt clădirile scutite de taxe și impozite

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri, 19 iunie 2024, legea care vizează clădirile monument ce sunt scutite de plata impozitelor, dar și condițiile ce trebuie îndeplinite.

„Clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care nu au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada realizării lucrărilor de renovare sau reabilitare, începând cu data autorizaţiei de construcţie şi până la data procesului-verbal de recepţie finală privind lucrările efectuate, cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare.”

Stirile PROTV

Facturile Nordis, prezentate de Marcel Ciolacu, prezintă mai multe semne de întrebare cu privire la veridicitatea lor

RomaniaTV

ȘOC! Victor Cornea a părăsit-o pe Andreea Bălan chiar în ziua de Crăciun. Anunțul făcut de sportiv

Clădiri ecologice în țările membre UE

O altă lege vine de la Uniunea Europeană pentru români. Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat o directivă referitoare la clădirile ecologice, impunând astfel obligativitatea elaborării de planuri naționale pentru renovarea clădirilor. Măsura, care se va aplica și în România, prevede obligativitatea elaborării de planuri naționale pentru renovarea clădirilor. Prin urmare, se discută apariția clădirilor ecologice în România. Există diverse cerințe aplicabile clădirilor „verzi”, incluzând:

Eficiență energetică: Clădirile trebuie să îndeplinească anumite standarde de eficiență energetică pentru a reduce amprenta lor de carbon.

Conservarea apei: Sistemele de reducere a consumului de apă trebuie să fie integrate în clădiri.

Managementul deșeurilor: Programele de reducere a cantităților de deșeuri trebuie să fie implementate în timpul procesului de construcție, iar clădirea trebuie să fie echipată cu sisteme de colectare selectivă după finalizare.

Calitatea aerului: Clădirile trebuie să dispună de sisteme eficiente de ventilare, iar utilizarea materialelor toxice în construcție este interzisă.

Sustenabilitatea locației construite: Clădirea trebuie să aibă un impact minim asupra mediului înconjurător.

Ignorarea cerințelor referitoare la clădirile ecologice poate avea consecințe legale, inclusiv amenzi, întârzieri în procesul de aprobare a proiectului și posibila răspundere pentru deteriorarea mediului.

Începând cu anul 2030, noile construcții trebuie să fie concepute ca fiind ecologice, respectiv eficiente din punct de vedere energetic și conectate la surse de căldură curată. Statele membre sunt solicitate să integreze în planurile lor naționale de renovare o strategie pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili din sistemele de încălzire până în 2040. De asemenea, începând cu anul 2025, montarea de panouri solare pe acoperișuri trebuie să devină obligatorie. Țările au la dispoziţie două luni pentru a răspunde Comisiei Europene şi pentru a remedia deficienţele constatate. UE îi îndeamnă pe cetățeni să recurgă la credite ipotecare pentru renovarea clădirilor, a firmelor și a locuințelor personale, ținând cont de standardele de performanță energetică. Statele membre UE vizate de procedura de eficientizare energetică sunt România, Bulgaria, Grecia, Lituania, Malta, Portugalia și Slovenia, deoarece nu au raportat progresele înregistrate în materie de performanţă energetică pentru clădiri.