Există probabilitatea ca, în premieră după 1989, să se declanșeze alegerile anticipate. Președintele Klaus Iohannis poate face acest lucru dacă Guvernul Ciucă nu va fi votat în Parlament. Totuși, CCR descurajează un asemenea demers.
Sunt mai multe scenarii pe care le putem lua în calcul, pe lângă alegerile anticipate. Curtea Constituțională stipulează clar faptul că stă în voinţa președintelui pentru demararea unor astfel de proceduri.
Klaus Iohannis descurajat pentru a demara procedura de alegeri anticipate de către CCR
Constituţia României este clară în procedura de declanșare a alegerilor anticipate. Așadar, dacă în termen de 60 de zile nu se ajunge la o soluţie în Parlament, Klaus Iohannis poate dizolva forul legislativ şi poate vorbi cu partidele despre procedura de alegeri anticipate. Constituţia prevede faptul că procedura poate fi declanșată doar dacă pică minim două Guverne. Așadar, dacă Guvernul Ciucă pică, se îndeplineşte condiția.
Teoretic, mai rămâne să treacă cele 60 de zile de când Cioloș a cerut votul de învestitură, după care șeful statului poate să dizolve Parlamentul.
Totuși, CCR explică faptul că alegerile anticipate reprezintă ultima soluție şi că orice se impune doar în momentul în care orice încercare de rezolvare a blogajului instituţional eșuează. Prevederile consitutionale îl împing pe președinte să găsească soluții, nu să provoace alegerile anticipate.
Sunt două scenarii pe care Klaus Iohannis le poate lua în calcul dacă Guvernul Ciucă va cădea:
1. Desemnează un nou candidat de premier care să încerce să formeze o majoritate parlamentară necesară învestirii unui Guvern plin.
2. Se consultă cu partidele pentru alegeri anticipate.
CCR arată faptul că alegerile anticipate trebuie să fie ultima soluție
În decizia CCR de pe data de 24 februarie 2020 se arată faptul că alegerile anticipate trebuie să fie ultima soluție și că președintele Klaus Iohannis trebuie să găsească soluții din ieșirea din criză:
„Curtea reține în acest sens că o caracteristică a instituțiilor politice, a autorităților publice de rang constituțional, este stabilitatea. Pentru a asigura realizarea rolului și buna funcționare a acestora, legiuitorul constituant a prevăzut mandate a căror durată este reglementată în textele Constituției sau/și alte garanții ale stabilității instituționale. În cazul autorităților publice pentru care s-au prevăzut mandate, încetarea mandatelor înainte de termen poate interveni în cazuri excepționale, strict și limitativ reglementate la nivel constituțional, tocmai pentru conservarea stabilității instituționale și împiedicarea eventualelor abuzuri.
Dizolvarea Parlamentului constituie un astfel de caz excepțional, fiind configurată de legiuitorul constituant ca soluție extremă pentru rezolvarea unei situații de criză. Tocmai de aceea, legiuitorul constituant a reglementat, în art.89 din Constituție – Dizolvarea Parlamentului, posibilitatea, iar nu obligația Președintelui României de a dizolva Parlamentul, și numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
Chiar și într-o situație de criză, în sensul art.89 din Constituție, legiuitorul constituant a dat preeminență rolului Președintelui de mediator, pentru identificarea de soluții pentru numirea Guvernului, dizolvarea Parlamentului fiind configurată ca o măsură ultima raţio, atunci când orice încercare de rezolvare a blocajului instituțional a eșuat. În vederea asigurării stabilității instituționale, legiuitorul constituant a exclus, practic, posibilitatea ”provocării” unei dizolvări a Parlamentului de către Președinte. Dimpotrivă, acesta a consacrat o obligație de diligență pentru Președintele României, în sensul de a depune toate eforturile pentru păstrarea stabilității parlamentare, a ducerii până la termen a mandatului obținut prin alegeri, iar nu a scurtării lui, prin forțarea de alegeri anticipate. (…) se arată în decizia CCR.
În schimb, PSD a anunțat că va vota, în unanimitate împotriv Guvernului Ciucă. Asta în condițiile în care PNL a declarat că va merge cu Guvernul Ciucă în Parlament.