Care este pluralul substantivului „foame”: Răspunsul este foarte simplu

Te întrebi care este pluralul substantivului „foame”? Ai ajuns în locul potrivit! În articolul de astăzi, vei afla care este forma corectă.

Foamea reprezintă o stare funcțională periodică a organismului, care se manifestă prin senzația nevoii de a mânca. În general, foamea este o senzație neplăcută a omului sau a animalelor , care declanșează căutarea hranei. Din punct de vedere biologic, foamea este cauzată de lipsa sau insuficiența hranei, în momentul în care acest fenomen durează un timp mai îndelungat.

Foamea este o senzație neplăcută a omului sau a animalelor.

Pluralul substantivului „foame” nu există. Iată de ce

Substantivul „foame” este defectiv de plural, ceea ce înseamnă că nu are formă pentru plural. Bine de știut este că nu toate substantivele prezintă variante pentru singular și plural.

Există substantive care au numai formă de singular și se numesc substantive defective de plural (de exemplu: miere, cinste, aur, fotbal) și substantive care au numai formă de plural și poartă denumirea de substantive defective de singular (de exemplu: icre, ochelari, pantaloni, șale). Din prima categorie fac parte majoritatea substantivelor proprii, toponimele, domeniile științifice, sporturile și materiile școlare.

Stirile PROTV

Ce ar fi provocat prăbușirea avionului în Kazahstan. 29 pasageri au supraviețuit pentru că se aflau în coada rămasă intactă

RomaniaTV

Suma COLOSALĂ plătită de Ștefan Bănică și Andreea Marin pentru facultatea fiicei lor. Violeta va studia la...

Substantivul „foame” este defectiv de plural, ceea ce înseamnă că nu are formă pentru plural.

Ce este substantivul

Substantivul reprezintă o parte de vorbire flexibilă, care denumește nume de obiecte, cum ar fi: ființe, lucruri, fenomene ale naturii, însușiri, sentimente, stări sufletești, acțiuni, relații dintre oameni.

16:26, 18 Dec 2024

FOTOCâte cuvinte cu litera „q” există în limba română? De ce există „q” și „w” în limba română

Fiindcă orice obiect poate avea o însușire, fiecare substantiv poate primi un adjectiv ( verde deschis, foame dureroasă). În plus, orice substantiv, care indică obiecte numărabile, poate primi un numeral ( un copac – doi copaci, un copil – doi copii, o pisică, două pisici).

De asemenea, substantivele pot fi însoțite de adjective pronominale, care nu arată însușirea obiectelor: acest, această, aceștia, aceste; acel, acea, acei, acele (acest copac, această femeie).

Clasificarea substantivelor și genul acestora

Substantivele pot fi de două feluri: substantive comune și substantive proprii. La rândul lor, acestea se împart în simple și compuse. După formă, substantivele pot fi substantive simple sau substantive compuse; după conținut, substantivele se împart în comune și proprii; un grup de două sau mai multe cuvinte pot forma locuțiuni substantivale.

După gen, substantivele se împart în: substantive la genul masculin, substantive la genul feminin, substantive la genul neutru (specific lucrurilor neînsuflețite). În multe cazuri se poate stabili potrivirea între genul natural și cel gramatical. Important de reținut este că genul unui substantiv poate fi aflat prin numărarea acestuia. De exemplu: masculin (un-doi): un bărbat – doi bărbați; feminin (o – două): o femeie – două femei; neutru (un – două): un drum – două drumuri

Potrivit gramaticalimbiiromane.ro, substantivele care dau nume ființelor și care prezintă cuvinte diferite pentru a stabili cele două sexe se numesc substantive heteronime (bărbat – femeie, băiat – fată, bou – vacă, cocoș – găină). Mai mult, substantivele care prezintă aceeași formă pentru a indica ambele sexe se numesc substantive epicene și în general reprezintă nume de animale ( veveriță, elefant, fluture, dihor, rechin, bâtlan, privighetoare, papagal). Însă, există și câteva substantive epicene, care nu denumesc animale, cum sunt numele de meserii: pilot, chirurg, medic.

Substantivul reprezintă o parte de vorbire flexibilă, care denumește nume de obiecte, cum ar fi: ființe, lucruri, fenomene ale naturii, însușiri, sentimente, stări sufletești, acțiuni, relații dintre oameni.