În fiecare an, apariția primăverii este vestită de simbolul speranței, această floare albă, dar te-ai întrebat vreodată care este legenda ghiocelului? Delicat și alb fiind, acesta nu este doar un indiciu al schimbării anotimpurilor, ci unul în sine al renașterii.
De-a lungul timpului, ghiocelul a fost înconjurat de legende și povești care au adăugat un farmec aparte acestei flori.
Care este legenda ghiocelului?
Legenda ghiocelului se naște din vechile tradiții ale popoarelor europene, mai ales din cele nordice, unde iarna este foarte grea. Potrivit acesteia, ghiocelul ar fi fost creat de zei, pentru a readuce lumina și speranța în acea lume înghețată, când frigul și întunericul domneau peste tot.
Se spunea că, într-o zi foarte rece de iarnă, toți oamenii și animalele se adunaseră în jurul unui foc puternic, aceștia fiind foarte triști din cauza zăpezii care nu se mai topea și din cauza frigului care devenise complet insuportabil. Suferința lor a fost văzută de sus de zeița naturii și a luminii. Aceasta decide să schimbe cursul lucrurilor și să readucă zâmbetele în acel ținut înghețat. A așteptat până când locuitorii s-au întors în casele lor, pentru a lăsa în mijlocul zăpezii, în apropiere de rămășițele focului, o floare mică și plăpândă, de un alb ce eclipsa culoarea de gheață a zăpezii. Până dimineață, toată zăpada s-a transformat în aceste flori albe, care a primit numele de ghiocel, simbol al noilor începuturi.
Astfel, de fiecare dată când acesta răsărea timid, apărea primăvara și soarele. De atunci a rămas credința aceasta că ghiocelul a primit scopul de a alunga întunericul iernii pentru a lăsa loc razelor de căldură. De aceeași popularitate se bucură și celelalte flori ale primăverii, care, de asemenea, vestesc revenirea soarelui.
Cea mai plăpândă floare
Ghiocelul este o floare mică și delicată, simbol al primăverii și a tot ce înseamnă nou. Acesta înflorește la finalul iernii, sau începutul primăverii, atunci când zăpada încă acoperă pământul. Se remarcă prin florile sale mici, albe, în formă de clopot. Cu toate acestea, este o plantă rezistentă, ușor de îngrijit. În țara noastră crește ca specie indigenă spontan pe pajiști și pășuni, dar este și des cultivat, la fel ca și alte flori de primăvară. Cea mai des folosită metodă de înmulțire este prin separarea bulbilor. Această operațiune se realizează după ce a trecut perioada de înflorire. Bulbii se scot din pământ, se depozitează câteva zile într-un loc uscat și răcoros, apoi se replantează. Se poate înmulți și prin semințe, dar acest procedeu este unul mai lent.
Totuși, trebuie luat în calcul faptul că bulbii ghioceilor sunt otrăvitori. Tocmai din acest motiv trebuie să fie plantață cu grijă. Copiii și animalele de companie ar fi recomandat să evite contactul cu aceștia. Tocmai pentru că sunt otrăvitori, bulbii de ghiocel fac ca nici un rozător să nu le atace rădăcina în timpul iernii, în condițiile în care aceste plante sunt în perioada de vegetație când altele sunt în repaus.
Legenda ghiocelului este o poveste despre frumusețe, speranță și renaștere, acesta fiind singurul tip de floare care au doar culoarea alb, simbol al purității și speranței.