Care este diferența între alunițele normale și cele periculoase?

Există un determinism genetic pentru apariția lor, astfel că nu există persoană care să nu aibă nevi pe piele. Majoritatea oamenilor au între 1 și 40 de alunițe, iar cele mai multe dintre ele nu ridică niciun fel de probleme deoarece sunt leziuni bune, tipice ori comune. Însă, există posibilitatea ca alunițele să se prezinte și diferit și să aibă un potențial de transformare în melanom, din cauza structurii lor celulare displazice. Iată cum recunoști rapid nevii care-ți pot pune sănătatea în pericol.

Cum apar alunițele?

În apariția nevilor sunt implicați atât factori genetici, cât și de mediu. În funcție de bagajul ADN cu care se naște o persoană, aceasta este mai mult sau mai puțin predispusă să aibă alunițe. Acestea apar încă de la naștere, iar numărul lor continuă să crească, dezvoltându-se foarte mult la pubertate. De-a lungul timpului, un factor de risc în apariția alunițelor îl reprezintă soarele. Excesul de melanină, responsabilă pentru colorarea pielii, a părului și a ochilor conduce la apariția petelor hepatice. De aceea, este important că expunerea la razele UV să nu se facă fără creme de protecție solară eficiente, care să împiedice formarea alunițelor.

Stirile PROTV

Anunțul făcut la 10 ani de la dispariția misterioasă a avionului Malaysia Airlines MH370, cu 239 de oameni la bord

RomaniaTV

„Ordonanţa-trenuleţ” loveşte bugetarii. Salarii, sporuri şi angajări, îngheţate din 1 ianuarie 2025

Care este diferența între alunițele normale și cele periculoase?

De regulă, nevii normali apar sub formă de excrescențe ovale, au o dimensiune mai mică de 6 mm, au o suprafață fină, iar culoarea lor variază în funcție de pigmentul fiecărei persoane. De cele mai multe ori sunt inofensivi și impactul lor este unul strict estetic, mai ales dacă persoana respectivă nu face dintr-o aluniță un atu, la fel că celebra Marilyn Monroe. În schimb, petele hepatice atipice se prezintă diferit față de celelalte și nu-și păstrează caracteristicile inițiale.

Orice aluniță care își schimbă forma, dimensiunea sau culoarea poate fi periculoasă, așa că este recomandată vizită la medicul dermatolog. De asemenea, poate fi alarmant și faptul că pe suprafața pielii apar prea mulți nevi într-o perioadă scurtă de timp. Examinarea medicală a alunițelor este necesară și atunci când numărul lor depășește 50 pe întreg corpul, dacă ai avut arsuri solare, în special în copilărie, sau dacă au existat în familie cazuri de melanom.

Cum recunoști alunițele suspecte?

Deși în cazuri mai rare, se poate întâmpla ca o pată hepatică să degenereze într-un melanom malign, respectiv un cancer de piele favorizat de obicei de lumina soarelui. Iată două modalități prin care poți recunoaște alunițele periculoase pentru sănătate:

Metoda „Rățușca cea urâtă”

Această denumire ce ne duce cu gândul la faimoasa poveste reprezintă un concept important în dermatologie. Mai exact, se referă la faptul că o aluniță dă de gândit atunci când arată diferit față de celelalte. Privită cu atenție, aceasta nu va semăna cu altele ca formă, culoare ori dimensiune, așa că trebuie să mergi la un control medical, pentru un diagnostic sigur.

Metoda ABCDE

Alunițele își pot schimba aspectul în timp, de aceea trebuie să știi cum să le examinezi chiar tu într-o primă fază. Metoda ABCDE înseamnă evaluarea anumitor criterii:

• Asimetria părților, care în loc să fie rotunde și simetrice, sunt asimetrice,
• Bordurile (marginile), ce pot fi regulate și geometrice sau neregulate și dantelate,
• Culoarea, care poate fi omogenă sau neomogenă (maro deschis ori negru),
• Diametrul, care indică o anomalie dacă depășește 6 mm,
• Evoluția, adică modul în care se schimbă în timp forma, culoarea și dimensiunea alunițelor.

Monitorizarea nevilor reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte în prevenirea apariției melanomului. Deoarece îți cunoști foarte bine corpul, ești prima persoană care poate observa chiar și cea mai mică modificare a alunițelor, așa că nu trece cu vederea nici o schimbare și examinează atent orice semn pentru a determina dacă este sau nu periculos pentru sănătatea organismului.