Care a fost prima capitală a României? Iată unde a fost înființată

Te-ai întrebat vreodată care a fost prima capitală a României? Deși astăzi toate drumurile duc la București, începuturile statului român modern își au rădăcinile într-un alt oraș, plin de istorie și povești care au modelat destinul țării.

Dacă spunem „capitala României”, firește că gândul se duce instantaneu către București, singura capitală pe care o cunosc generațiile actuale de români. Totuși, de-a lungul istoriei, cele două Țări Române au avut numeroase alte capitale, fapt logic, dacă ne gândim că cele două provincii au funcționat separat până la Mica Unire din 1859.

Bugetul.ro

Românii cu abonamente la Digi RCS-RDS primesc gratis la cerere. Compania de telecomunicații din țara noastră așteaptă doar ca gadget-ul să fie comandat

RomaniaTV

ȘOC! Gabriela Cristea, DATĂ AFARĂ din televiziune. Vedeta e distrusă

Care a fost prima capitală a României

Când vorbim despre istoria și formarea României moderne, mulți se gândesc automat la București ca fiind centrul deciziilor politice și administrative. Totuși, drumul spre unificarea națională a început într-un alt oraș plin de istorie și semnificație: prima capitală a României, orașul Iași. Acest oraș, situat în inima Moldovei, a jucat un rol crucial în momente decisive pentru țara noastră. Iată cine au fost și cei mai importanți domnitori ai Țării Românești.

Iașiul nu a fost ales la întâmplare ca primă capitală. Pe parcursul secolelor, Iașiul a fost un centru cultural, politic și academic de o importanță majoră în regiune. În secolul al XIX-lea, acest oraș a devenit locul unde s-au coagulat primele idei de unificare și modernizare a țării.

Prin Unirea Principatelor Române de la 1859, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a decis ca Iașiul să fie una dintre cele două capitale, alături de București. Această alegere reflecta echilibrul politic între Moldova și Țara Românească, două regiuni cu o identitate puternică și o istorie profundă.

Unul dintre cele mai semnificative momente legate de rolul Iașiului ca prima capitală a fost ceremonia de investire a lui Alexandru Ioan Cuza. Evenimentul a marcat începutul procesului de unificare a instituțiilor, legilor și structurilor administrative.

De asemenea, Iașiul a fost martor la numeroase reforme inițiate de Cuza, printre care reforma agrară și secularizarea averilor mănăstirești. Aceste reforme au fost cruciale pentru modernizarea societății române și pentru consolidarea statului național.

Declinul statutului de capitală

Deși Iașiul a fost un punct central al unificării, decizia de a stabili capitala unificată la București a fost luată pentru a facilita o mai bună administrare a noii structuri statale. Bucureștiul, fiind mai aproape de granițele sudice și cu o poziție geografică mai favorabilă pentru comerț și relații externe, a devenit capitala unificata întâi de facto, iar apoi oficial.

Chiar și așa, Iașiul nu și-a pierdut importanța. În timpul Primului Război Mondial, când Bucureștiul a fost ocupat de trupele germane, Iașiul a devenit capitala de război a României, consolidându-și rolul istoric.

Astăzi, Iașiul rămâne un simbol al luptei pentru unitate națională. Străzile orașului sunt presărate cu monumente, clădiri istorice și locuri care amintesc de perioada când acest oraș era inima politică a României. Palatul Culturii, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” și Biserica Trei Ierarhi sunt doar câteva dintre reperele care definesc acest oraș unic.

Descoperirea primei capitale a României este ca o călătorie în timp, în inima unui oraș care, deși poate nu mai are acest statut oficial, continuă să fie un punct de referință în povestea națională.