Caprita, o planta nelipsita din alimentatia bunicilor. Vezi cum se prepara placinta cu caprita, o delicatesa in satele din sudul tarii

Caprita sau spanacul salbatic (Chenopodium album) este o planta deseori intalnita atat in curtile si gradinile amenajate, cat si in salbaticie. Desi considerata o simpla buruiana, planta, care este cunoscuta in tarile de limba engleza, sub numele de lamb's quarters incepe sa reintre in alimentatita moderna. Prin pietele vestice un kilogram din aceste ierburi ajunge pana la 5$. Planta este cunoscuta si consumata in Europa si Orient inca din antichitate. Studiile arheologice, desfasurate de-a lungul mai multor decenii in situri din Danemarca, au scos la iveala faptul ca aceasta planta facea partea din alimentatie inca din epoca fierului. La noi se intalneste in flora spontana din toata tara, fiind mare iubitoare de soluri bogate in nitrogen. Uneori caprita este confundata cu stirul sau cu loboda, ambele comestibile.

Cum o consumam: Frunzele si lastarii tineri se pot adauga in placinte, dar uneori si in mancaruri gatite asemeni spanacului: omlete, salate, sandvisuri, la tigaie, la aburi, in supe sau ciorbe, ca umplutura in tarte.Atentie! Caprita trebuie consumata cu moderatie pentru ca este foarte bogata in acid oxalic, care blocheaza absorbtia calciului si favorizeaza formarea pietrelor la rinichi. Fiecare planta produce mii de seminte micute, negre, care se pot consuma fiind bogate in vitamina A, calciu, fosfor si potasiu. Seamana cu cele de mac si pot fi adaugate la aluaturi sau preparate in retete la fel ca quinoa (ambele fac parte din genul Chenopodium). Prin nordul Indiei, aceste seminte sunt facute terci, iar in alte regiuni sunt folosite in bauturi slab fermentate.

RomaniaTV

Romina Gingașu a făcut 33 de ani și s-a sărbătorit cu fast, la Monaco. Totul a fost ca în filme. Mult bun gust și rafinament. Rochia Rominei a costat o avere / GALERIE FOTO

Observatornews.ro

Alertă de caniculă în 24 de judeţe şi în Capitală. Temperaturile vor ajunge până la 37°C

Placinta de caprita este o specialitate rurala bine cunoscuta prin satele din sudul tarii. O varianta a acestei retete a fost descrisa de Ionita Zamfir din Heresti, Ialomita, pentru jurnalul.ro: "Se toaca varful plantei si frunzele. Se face o foaie de placinta. Iei apoi un litru de lapte, 6 oua, banza si smantana cat e nevoie sa se lege. Se amesteca bine cu frunzele. Se umplu foile si se dau la cuptor. Deasupra foilor se pune putina untura, sa iasa placinta mai frageda si mai suculenta."