Cantitatea de carbohidrați din alimente. Totul despre principala sursă de energie din corpul uman

Regimul unei persoane este de neimaginat fără de carbohidrații din alimente. Lista alimentelor care conțin carbohidrați include fructele, legumele, laptele, dulciurile, cerealele, pastele și zahărul. Dar va-ți întrebat vreodată care carbohidrați sunt buni pentru organism și care sunt dăunători?

Carbohidrații sunt principala sursă de energie a organismului, un compus organic pentru creșterea celulelor și hrană pentru creier. Carbohidrații sunt transformați în glucoză, de care corpul uman are nevoie în permanență. Carbohidrații întâi de toate reprezintă o sursă de energie în organism, fac parte din celule și țesuturi, determină grupa sanguină și fac parte din mulți hormoni. În plus, carbohidrații au un efect tonic asupra sistemului nervos central și au o funcție protectoare în anticorpi. Mai mult decât atât, aceștia joacă un rol de substanță de depozitare în organism și altele.

RomaniaTV

Dispar banii de pe carduri, ANAF şi BNR avertismente pentru toţi românii cu carduri

Observatornews.ro

"A plecat la marea armată de îngeri din cer". Alex, militarul găsit împuşcat în cap în Târgu Jiu, a murit după 5 zile de comă

Carbohidrați din alimente. Care dintre acești sunt cei mai utili?

Carbohidrații pot fi monosacaride, fructoză sau glucoză – absorbite instantaneu în organism. Acestea pot fi dizaharide, care conțin zaharoză, lactoză, maltoză – de asemenea, rapid digerate. Un ultim tip de carbohidrați sunt cei din categoria polizaharide, care conțin celuloză, fibre, amidon, fier și sunt descompuse lent în organism.

În acest sens, carbohidrații se împart în simpli, aceștia sunt cei care ajung instantaneu în sânge și cresc nivelul de zahăr. De asemenea, există carbohidrați complecși, sunt cei care se digeră lent, astfel încât organismul primește energia de care are nevoie și are timp să o folosească fără să stocheze grăsimi.

Carbohidrații complecși sunt cei mai utili. Aceștia includ fibrele, glicogenul și amidonul pur. Produsele pe bază de carbohidrați lenți furnizează organismului glicogen (care este principala rezervă de energie a glucozei).

De asemenea, aceștia asigură cantitatea de amidon (destinat producerii de energie, fără el organismul este expus la vârfuri de glicemie). În plus, cu ajutorul acestora are loc aprovizionarea cu fibre ( care ajută la pierderea în greutate, normalizează funcția gastrointestinală, curăță organismul de substanțe inutile, favorizează un metabolism complet) și insulină (destinată să normalizeze metabolismul pielii și să regleze glucoza).

Ce este indicele glicemic și la ce folosește? Nivelurile de IG

Pentru a ghida și a înțelege rata de absorbție a carbohidraților în organism, a fost creată o scală de la zero la o sută. Aceasta se numește indice glicemic (IG). Acesta a fost inventat de nutriționistul canadian D. Jenkins în timp ce concepea meniuri pentru diabetici.

IG este o măsură a vitezei cu care glucoza intră în fluxul sanguin. Cu cât IG este mai mare, cu atât mai repede intră glucoza în sânge. Astfel, se disting următoarele niveluri IG ridicat – 70-100, mediu – 50-69 și scăzut – până la 49. Limitarea carbohidraților este frecventă în cazul diabetului, obezității, alergiilor sau afecțiunilor inflamatorii.

Pentru a înțelege de câți carbohidrați din alimente are nevoie o persoană pe zi, trebuie pur și simplu să vă concentrați asupra activității sale. Dacă există un nivel ridicat de activitate fizică, carbohidrații rapizi din dietă vor ajuta la această activitate. Dacă o persoană are un stil de viață sedentar, atunci, bineînțeles, accentul ar trebui pus pe carbohidrații lenți.