Canotoarea Elisabeta Lipă: „Nu avem nevoie de studii ca să ştim că mişcarea reduce numărul de bolnavi din spitale”

Elisabeta Lipă, cea mai medaliată canotoare din istoria Jocurilor Olimpice, cu cinci medalii de aur, două de argint şi una de bronz, consideră că sedentarismul reprezintă o problemă gravă în România şi că nu e nevoie de studii pentru a afla că mişcarea fizică reduce numărul de bolnavi din spitale.

„Nu cred că ne trebuie nişte studii ca să ajungem la concluzia că mişcarea, de la mic la mare, până la 90 de ani dacă te ţine organismul, cu un stil de viaţă sănătos, reduce numărul de bolnavi din spitale. Asta e clar. Statisticile care arată un grad mare de sedentarism demonstrează că nu facem sport acum, pentru că înainte ne obligau să facem sport, dar acum trebuie insuflată din nou dragostea pentru sport şi pentru mişcare. Şi nu ar fi fost faptul că suntem sedentari, dar ce diagnostice presupune asta? Pentru că devenim şi bolnavi, bineînţeles. Şi peste ceea ce e în spitale acum, unde să-i mai duci pe cei care se îmbolnăvesc din alte motive?”, a declarat Lipă.

Stirile PROTV

REZULTATE EXIT-POLL-URI la alegerile prezidențiale 2024 - primul tur. Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, în turul doi

RomaniaTV

Rezultate şocante, răsturnare de situaţie. REZULTATE ALEGERI în timp real

Fenomenul s-a acutizat din cauza restricțiilor

Preşedinta Federaţiei Române de Canotaj a afirmat că în perioada pandemiei acest fenomen s-a acutizat din cauza restricţiilor impuse de autorităţi.

„Faptul că la şcoală nu se face mişcare provoacă mari neajunsuri. Copiii sunt scutiţi, apoi a mai dat şi pandemia peste noi şi ne-au închis cu totul. Cluburile şcolare sunt închise, liceele cu program sportiv sunt închise. Bun, nu se face şcoală, dar de ce să nu faci mişcare? De ce trebuie să închizi şi sala?

Pe noi în zona asta juvenilă, practic ne-au închis de tot. Ce mai salvăm sunt loturile mari. Deci, dacă la nivelul ăsta s-a închis tot, ce să mai vorbim de sportul de masă, de agrement? Nu mai există, mai vezi răzleţ la sălile de fitness, care au şi ele un regim special de funcţionare. Şi în rest nu prea mai vezi nimic. În plus, mai dă şi frigul, lumea nu prea mai face mişcare, pentru că e frig afară”.

Închiderea sportului școlar va avea repercursiuni

Declarată cea mai bună canotoare a Secolului XX de către federaţia internaţională de specialitate, Elisabeta Lipă atrage atenţia că închiderea sportului şcolar în această perioadă va avea repercursiuni asupra sportului de perfomanţă în viitor.

„Faptul că tot sportul juvenil este acum închis, sunt sigură că va avea repercursiuni în viitor. Nu doar cred, sunt sigură de treaba asta. Pentru că atâta timp cât vorbim despre sportul de până la 18 ani, nu mai vorbim de greutăţile cu care îi găseşti pe aceşti copii, îi mulţi cu şcoala şi dintr-o dată te trezeşti că şcoala s-a închis, clubul s-a închis, căminul s-a închis…

Vorbim despre aceste cluburi şcolare care sunt pepiniera pentru sportul de înaltă performanţă. Şi când pleacă copilul acasă şi se obişnuieşte cu viaţa sedentară, şi până ne deschid, până iau nişte decizii, că la noi durează cu lunile, copilul ăla zice ‘eu nu mai vreau să fac sport, că îmi e bine şi aşa acasă, mă scol la 11:00, mă culc la 2:00 noaptea, de ce să mai fac sport, nu mai am de ce să fac sport’. Pierderile sunt enorme şi tu ai învestit în el nişte ani şi nişte bani, şi nu puţini. Şi vezi că aceste centre practic sunt inexistente”, a mai spus Lipă.

Practicarea sportului în școală

Multipla campioană olimpică spune că după Revoluţia din 1989 trebuia să se menţină acelaşi „ritm alert” de practicare a sportului în şcoală:

„După Revoluţie, nimic nu am mai fost la fel, dar trebuiau adaptate competiţiile. În şcoală nu trebuia să se lase garda jos şi trebuia să se menţină acelaşi ritm alert de a face mişcare pentru copii. Dar, uşor-uşor, aşa cum s-au degradat alte domenii, aşa s-a degradat şi sportul de masă. Şi la fel s-a degradat şi sportul de performanţă, pentru că dacă nu ai o bază, de unde să ai performanţă, e clar că nu ai cum. Din nefericire, sportul în şcoală este trecut la ‘şi altele’ şi din păcate şi înaltă performanţă începe să se ducă la capitolul ‘şi altele’ şi asta este trist, pentru că acest domeniu a demonstrat că îşi face ţara cunoscută în lume cum niciun domeniu nu o poate face.

Eu sunt convinsă că acele două ore de sport pe care le au copiii pe săptămână se pot face aşa cum trebuie, cu nişte profesori determinaţi, care îşi iubesc meseria, pentru că sunt mulţi care o fac cu o pasiune aşa cum nu îţi vine să crezi că mai există. Dar sunt şi foarte mulţi care cred că educaţia fizică se face aruncând copiilor o minge sau lăsându-i liberi în ziua respectivă, pentru că ei au alte treburi în afară de cea de a-şi face meseria. Copiii trebuie angrenaţi şi în nişte competiţii, nu vorbim de competiţii de anvergură. Ci pur şi simplu între şcoli, între licee, între sectoare, sunt atâtea posibilităţi, totul este să vrei. La nivel de copii, hai să spunem că în marile oraşe se mai mişcă ceva, dar în zona rurală nu există nimic”.

Mentalul colectiv privind practicarea sportului

Elisabeta Lipă crede că mentalul colectiv în ceea ce priveşte practicarea sportului poate fi schimbat începând cu educaţia în acest sens, şi cu strategii la nivel naţional, care să fie respectate cu stricteţe.

„Eu de câţiva ani aud chestia asta, că sportul ar trebui să devină prioritate naţională, dar eu nu am văzut nimic scris de nimeni dintre cei care spun asta. Cum, ce înseamnă lucrul ăsta? Ce înseamnă treaba asta? Mâine să zicem că Guvernul declară sportul prioritate naţională, ce facem? Eu cred că totul pleacă de la educaţie. Dacă nu ne educăm copiii şi nu le insuflăm de mici dragostea pentru sport, pentru mişcare, şi îi facem să creadă că sportul înseamnă doar medalia olimpică sau să fii campion mondial sau european cu siguranţă că lucrurile nu se vor schimba în ceea ce priveşte sedentarismul. Şi asta se poate face prin nişte proiecte bine puse la punct şi respectate. Pentru că degeaba faci strategii peste strategii dacă nu se ţine nimeni de ele”, a mai spus Elisabeta Lipă.

Riscul de spitalizare al pacienților Covid-19 a fost cu 34% mai mic în rândul persoanelor care fac sport

Conform unui studiu realizat în Brazilia, riscul de spitalizare al persoanelor care au contractat noul coronavirus a fost cu peste 34% mai mic în rândul persoanelor „suficient de active”. Studiul s-a bazat pe un sondaj efectuat de Universitatea din Sao Paulo în colaborare cu alte centre braziliene de studii superioare şi a cuprins 938 de brazilieni care au contractat COVID-19.

De asemenea, s-a constatat că riscul de spitalizare a fost mai mare în cazul pacienţilor supraponderali sau obezi, precum şi în cazul persoanele cu niveluri reduse de educaţie şi statut socioeconomic, se menţionează în studiu.

În România, absenţa activităţii fizice în rândul populaţiei este una dintre cauzele mortalităţii crescute în rândul pacienţilor cu COVID-19, susţine medicul şi conferenţiarul universitar Bogdan-Alexandru Hagiu, de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Conform celui mai recent Eurobarometru, efectuat de Comisia Europeană în 2018, România se află pe locul 2 în ceea ce priveşte sedentarismul. Potrivit datelor, mai mult de 63% dintre români nu practică niciodată nicio formă de activitate fizică.