După Sfânta Spovedanie, credincioșii pot primi Canonul Sfintei Împărtășanii. Iată ce rugăciuni trebuie rostite înainte de a primi Trupul și Sângele Domnului.
Sfânta Împărtășanie este taina prin care orice creștin se împărtășește cu Trupul și Sângele Domnului. Înainte de a primi această taină, este obligatoriu ca persoana să fie creștină și să creadă în Dumnezeu.
Sfânta Împărtășanie se face doar pe stomacul gol, fără ca persoana în cauză să bea apă sau să fi mâncat ceva. Mai mult, este necesar să spui rugăciuni, iar după sfânta taină să ai mare grijă la ce mănânci și ce bei, pentru a nu irosi Trupul și Sângele Domnului.
Iată ce rugăciuni trebuie să rostești înainte de Sfânta Împărtășanie.
Canonul Sfintei Împărtășanii. Iată ce rugăciuni să rostești pentru a te pregăti pentru această taină
După rugăciunile începătoare (Tatăl Nostru, Împărate Ceresc, Preasfânta Treime), se rostesc rugăciunea Sfântului Vasile cel Mare, rugăciunea Sfântului Ioan Gură de Aur, rugăciunea Sfântului Simeon Metafrastul, rugăciunea Sfântului Ioan Damaschin și rugăciunea Sfântului Vasile cel Mare.
Rugăciunea întâia a Sfântului Vasile cel Mare
„Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce eşti izvorul vieţii şi al nemuririi, Făcătorul a toată făptura văzută şi nevăzută, Fiul Tatălui celui fără de început, Cel ce eşti impreuna-vesnic cu Dansul şi împreună fără de început, Care pentru multă bunătate, în zilele cele din urmă ai purtat Trup şi Te-ai răstignit, şi Te-ai jertfit pentru noi cei nemulţumitori şi nerecunoscători şi cu sângele Tău ai înnoit firea noastră cea stricată prin păcat, Însuţi Împărate, Cel ce eşti fără de moarte, primeşte şi pocăinţa mea, a păcătosului, şi pleacă urechea Ta către mine şi ascultă graiurile mele, că am greşit, Doamne; gresit-am la cer şi înaintea Ta şi nu sunt vrednic a căuta spre înălţimea slavei Tale. Că am mâniat bunătatea Ta, călcând învăţăturile Tale şi neascultand poruncile Tale. Ci Tu, Doamne, fără răutate fiind, îndelung răbdător şi mult-milostiv, nu m-ai dat pe mine să pier cu fărădelegile mele, în tot chipul aşteptând întoarcerea mea.
Ca Tu ai zis, Iubitorule de oameni, prin proorocul Tău : ” Cu vrere nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu „. Că nu vrei, Stăpâne, să pierzi făptura mâinilor Tale, nici nu voieşti pierderea oamenilor, ” ci vrei ca toţi să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină „. Pentru aceasta şi eu, deşi sunt nevrednic cerului şi pământului şi acestei vieţi trecătoare, pentru că m-am supus cu totul păcatului şi m-am făcut rob dezmierdărilor şi am necinstit chipul Tău, dar fiind făptura şi zidirea Ta, nu deznădăjduiesc de a mea mântuire, eu ticălosul.
Ci nădăjduind în milostivirea Ta cea fără de margini, vin către Tine : primeşte-mă deci şi pe mine, Iubitorule de oameni Hristoase, ca pe desfrânată şi că pe tâlharul, ca pe vameşul şi că pe fiul cel pierdut, şi ridică sarcină grea a păcatelor mele, Cel ce ridici păcatul lumii şi tămăduieşti neputinţele oamenilor; Cel ce chemi la tine pe cei osteniţi şi împovăraţi şi le dai odihnă; Cel ce n-ai venit să chemi la pocăinţă pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi, şi mă curăţeşte de toată necurăţenia trupului şi a sufletului. Învaţă-mă să săvârşesc sfinţenie intru frica Ta, că, intru curata mărturisirea cugetului meu primind părticică sfintelor Tale Taine, să mă unesc cu Sfântul Tău Trup şi Sânge, şi să Te am pe Tine locuind şi petrecând întru mine împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh.
Aşa, Doamne, Iisuse Hristose, Dumnezeul meu, să nu-mi fie mie spre osândă împărtăşirea preacuratelor şi de viaţă făcătoarelor Tale Taine, nici să ajung neputincios cu sufletul şi cu trupul, împărtăşindu-mă cu nevrednicie; ci dă-mi, până la suflarea mea cea mai de pe urmă, fără de osânda să primesc părticică Sfintelor Tale taine, spre împărtăşirea cu Duhul Sfânt, ca merinde pentru viaţa de veci şi răspuns bineprimit, la înfricoşătorul Tău scaun de judecată, ca şi eu, dimpreună cu toţi aleşii Tăi, să fiu părtaş bunătăţilor Tale celor nestricăcioase, pe care le-ai gătit Doamne, celor ce Te iubesc pe Tine, întru care eşti preaslăvit în vecii vecilor. Amin.”
Canonul Sfintei Împărtășanii: Rugăciunea a doua a Sfântului Ioan Gură de Aur
„Doamne, Dumnezeul meu, ştiu că nu sunt vrednic, nici în stare ca să intri sub acoperământul casei sufletului meu, pentru că este cu totul pustiu şi surpat şi nu afli în mine loc potrivit ca să-ţi pleci capul. Ci, precum din înălţime Te-ai plecat pentru noi, pleacă-Te şi acum spre smerenia mea. Şi precum ai binevoit a Te culca în peşteră şi în ieslea necuvântătoarelor, aşa binevoieşte a intra şi în ieslea necuvântătorului meu suflet, şi în întinatul meu trup. Şi precum n-ai socotit lucru nevrednic a intra şi a cina împreună cu păcătoşii în casa lui Simon cel lepros, aşa binevoieşte a intra şi în casa smeritului, leprosului şi păcătosului meu suflet. Şi precum n-ai îndepărtat pe desfrânată cea păcătoasă, cea asemenea mie, care a venit şi s-a atins de Tine, aşa Te milostiveşte şi de mine, păcătosul, care vin şi mă ating de Tine.
Şi precum nu Te-ai scârbit de întinata şi necurata ei gura, ce Te-a sărutat, aşa nu te scârbi nici de întinata şi mai necurata mea gura, nici de buzele mele cele necurate şi pângărite, şi de limba mea cea cu totul necurată. Ci să-mi fie mie cărbunele preasfântului Tău Trup şi al scumpului Tău Sânge spre sfinţire şi spre lumânare, spre însănătoşirea smeritului meu suflet şi trup, spre uşurarea greutăţii greşelilor mele celor multe, spre paza de toată lucrarea diavolească, spre îndepărtarea şi mutarea răului şi vicleanului meu obicei, spre omorârea patimilor, spre plinirea poruncilor Tale, spre adăugirea dumnezeiescului Tău har şi spre dobândirea împărăţiei Tale. Că nu vin la Tine ca un nepăsător, Hristoase, Dumnezeule, ci încrezându-mă în bunătatea Ta cea nespusă şi că nu cumva rămânând departe prea multă vreme de împărtăşirea Ta, să fiu prins de lupul cel înţelegător.
Pentru aceasta mă rog Ţie, Cel ce singur eşti sfânt, Stăpâne : sfinteste-mi sufletul şi trupul, mintea şi inima, rărunchii şi măruntaiele, înnoieşte-mă tot şi înrădăcinează frica Ta intru mădularele mele şi sfinţenia Ta fă-o neştearsa de la mine. Şi-mi fii mie ajutător şi folositor, îndreptând în pace viaţa mea, şi învrednicindu-mă a sta dea dreapta Ta, cu sfinţii Tăi, pentru rugăciunile şi mijlocirile Preacuratei Maicii tale şi ale slujitorilor tăi celor fără de ttrup, ale preacuratelor puteri, şi pentru ale tuturor sfinţilor, care din veac au bineplăcut Ţie. Amin.”
Rugăciunea a treia a Sfântului Simeon Metafrastul
„Doamne, Cel ce singur eşti curat şi fără stricăciune, Care pentru nespusă milostivire a iubirii de oameni ai luat toată firea noastră din curatele şi fecioreştile sângiuri ale celei ce Te-a născut pe Tine mai presus de fire, cu venirea dumnezeiescului Duh şi cu bunăvoirea Tatălui celui de-a pururea veşnic, Hristoase Iisuse, înţelepciunea lui Dumnezeu, pacea şi puterea; Cel ce ai primit cu trupul Tău patimile cele de viaţă făcătoare şi mântuitoare : crucea, piroanele, suliţa, moarte, omoară-mi patimile cele trupeşti, care îmi strică sufletul.
Cel ce cu îngroparea Ta ai prădat împărăţia iadului, îngroapă-mi sfaturile mele cele viclene, prin gânduri bune şi risipeşte duhurile cele viclene. Cel ce cu Învierea Ta cea de a treia zi şi de viaţă purtătoare ai ridicat pe strămoşul cel căzut, ridică-mă şi pe mine, cel ce am alunecat în păcat, punându-mi înainte lacrimi de pocăinţă. Cel ce cu preaslăvita înălţarea Ta la cer ai îndumnezeit trupul pe care l-ai luat şi l-ai cinstit cu şederea de-a dreapta Tatălui , învredniceşte-mă prin împărtăşirea Sfintelor Tale Taine să dobândesc partea cea de-a dreapta a celor mântuiţi. Cel ce prin pogorârea mângâietorului Duh ai făcut vase cinstite pe sfinţii Tăi ucenici, arată-mă şi pe mine a fi locaş al venirii Lui.
Cel ce vei veni iarăşi să judeci toată lumea intru dreptate, binevoieşte să Te întâmpin şi eu pe nori, pe Tine Judecătorul şi Făcătorul meu, împreună cu toţi Sfinţii Tăi, ca neîncetat să Te slăvesc şi să Te laud pe Tine, împreună cu Părintele Tău cel fără de început şi cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”
Rugăciunea a patra a Sfântului Ioan Damaschin
„Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce singur ai putere a ierta păcatele oamenilor, ca un bun şi iubitor de oameni, treci cu vederea toate greşelile mele cele cu ştiinţa şi cu neştiinţă, şi mă învredniceşte să mă împărtăşesc, fără de osânda, cu dumnezeieştile, preaslăvitele, preacuratele şi de viaţă făcătoarele Tale Taine, nu spre osândă, nici spre adăugirea păcatelor, ci spre curăţie şi sfinţire şi spre dobândirea vieţii şi împărăţiei ce va să fie, spre zid şi ajutor, spre izgonirea celor potrivnici şi spre pierderea greşelilor mele celor multe; ca Tu eşti Dumnezeul milei şi al indurărilor şi al iubirii de oameni şi Ţie slava înălţăm, împreună şi Tatălui şi Duhului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”
Canonul Sfintei Împărtășanii: Rugăciunea a cincea a Sfântului Vasile cel Mare
„Ştiu, Doamne, căci cu nevrednicie mă împărtăşesc cu preacuratul Tău Trup şi cu scump Sângele Tău, şi vinovat sunt, şi osânda mie însumi mănânc şi beau, neputându-mi da seama, precum se cuvine, de Trupul şi Sângele Tău, Hristoase, Dumnezeul meu. Ci îndrăznind spre indurările Tale, mă apropii de Tine, Cel ce ai zis : ” Cel ce mănâncă Trupul Meu, şi bea Sângele Meu, întru Mine rămâne şi Eu intru dansul „. Deci, milostiveste-Te, Doamne, şi nu mă pedepsi pe mine păcătosul, ci fă cu mine după mila Ta.
Şi să-mi fie mie Sfintele Tale Taine spre tămăduire şi curăţire, spre lumânare şi pază, spre mântuirea şi sfinţirea sufletului şi a trupului, spre izgonirea a toată nălucirea, a faptei rele şi a lucrării diavoleşti, care se lucrează cu gândul intru mădularele mele, spre îndrăznirea şi dragostea cea către Tine, spre îndreptarea şi întărirea vieţii, spre înmulţirea faptei celei bune şi a desăvârşirii, spre plinirea poruncilor şi spre împărtăşirea cu Sfântul Duh, ca merinde pentru viaţa de veci şi spre răspuns bineprimit la înfricoşătorul Tău scaun de judecată, iar nu spre certare, sau spre osândă. Amin.”