,,Când se trage vinul de pe drojdie’’, întrebarea oricărui iubitor al licorii lui Bachus

Românii dau un gust amețitor băuturii din struguri în perioada când se trage vinul de pe drojdie.

Pritocirea, obicei practicat de către oamenii de la sat de sute de ani pentru a da vinului un gust inedit, plăcut și aromat la toate mesele de peste an, e un proces îndelungat pe care specialiștii spun că nu ar trebui să îl evite niciun viticultor.

După culegerea strugurilor, aceștia sunt supuși procesului de fermentare timp de câteva săptămâni

Ce înseamnă ,,când se trage vinul de pe drojdie’’

În prelucrarea și tratarea vinurilor de masă sunt folosite diferite practici care să redea gustul perfect, dorit de fiecare băutor la cina în familie. După culegerea strugurilor, aceștia sunt supuși procesului de fermentare timp de câteva săptămâni. Odată obținut mustul și încheiat procesul de fermentație, vinul este pus în butoaie de lemn.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

A venit POLIȚIA în curtea lui Dragoș Bucur. Ce s-a întâmplat și cine este VINOVAT: 'Nu cred!'

Deși pare că așteptarea a luat sfârșit, acesta trebuie pritocit, pentru a fi limpezit. Comform specialiștilor, procesul de pritocire sau tragerea vinului de pe drojdie, constă în turnarea acestuia dintr-un butoi în altul pentru a-l limpezi, obicei rămas în cultura românească de sute de ani. Pentru efectuarea pritocului sunt necesare ustensile precum: furtunuri, pompe, vase de aerisire (lighene), găleți și pâlnii.

După punerea lui în alt vas sau în alt butoi curățat în prealabil, procedura trebuie repetată în funcție de cât timp va trece până la consumare, pentru a evita apariția gustului amar sau chiar stricarea vinului.

Odată obținut mustul și încheiat procesul de fermentație, vinul este pus în butoaie de lemn

Care este perioada prielnică pritocirii

Dacă în primul an, pritocirea se realizează de trei ori, în următorii ani este suficient doar de două ori. De reținut este că după realizarea acestui proces, vinul, considerat de altfel și un fel de protecție împotriva  Covid-19,  să nu fie imediat pus în sticle sau îmbuteliat. După o perioadă de două-trei săptămâni, acesta poate fi îmbuteliat în sticle din sticlă cu dopuri din plută.

Perioada în care se pritocește vinul prima dată este cuprinsă între lunile noiembrie-decembrie. În cazul vinurilor albe, însă, primul pritoc este bine să fie realizat cât mai timpuriu. Gospodarii tradiționaliști respectă însă datina conform căreia acest proces trebuie făcut doar de Crăciun sau Anul Nou pentru a evita acrirea acestuia. Vinurile roșii, folosite îndeosebi în gătirea fripturilor, nu sunt atât de ,,pretențioase’’ din acest punct de vedere, deci pot fi trase de pe drojdie la două săptămâni după fermentație.

După o perioadă de două-trei săptămâni, vinul poate fi îmbuteliat în sticle din sticlă cu dopuri din plută

Cel de-al doilea pritoc se poate face în perioada februarie-martie. Specialiștii sunt de părere că în urma acestuia, după ce vinul a devenit destul de limpede și nu se mai adună sedimente pe fundul sticlei, trebuie supus unui test al aerului pentru a decide care este următorul pritoc ce trebuie făcut ulterior, în scopul prevenirii oxidării sau ,,brunificării’’ vinului. Următoarele 24 de ore vor fi decisive. Dacă nu și-a schimbat culoarea sau consistența în urma ultimei probe, acesta a trecut testul și poate fi indicat consumului.

Producătorii de vin din zona Moldovei recomandă ca întregul proces să fie realizat cu ajutorul protecției de sulf. Cantitatea de 1 ml de sulf la 1 litru de vin îl protejează împotriva oxidării. Totodată, dacă se dorește limpezirea aproape imediată, când se trage vinul de pe drojdie, se poate adăuga un gram de bentonită per litru.

Vinurile roșii nu sunt atât de ,,pretențioase’’, deci pot fi trase de pe drojdie la două săptămâni după fermentație