Când se dă ora înapoi. Tot ce trebuie să știi despre solstițiu și echinocțiu

Anual apare întrebarea „când se dă ora înapoi”, fiind un eveniment legat de mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Această mișcare duce la patru momente astronomice importante: două echinocții și două solstiții.

Echinocțiile și solstițiile marchează schimbarea anotimpurilor și au avut importanță culturală, religioasă și agricolă semnificativă de-a lungul istoriei. În 2024, aceste evenimente au loc la momente specifice, cu semnificații distincte. Astfel, când se dă ora înapoi?

Stirile PROTV

Decizia care i-a salvat viața lui Adrian, un român de 37 de ani prins în dezastrul din Spania: "Am luat câinele și m-am dus"

RomaniaTV

Lovitură pentru toţi românii înainte de Sărbători

Când se dă ora înapoi?

Solstițiul reprezintă momentul în care Soarele atinge punctul cel mai înalt sau cel mai jos de pe cer, în funcție de emisferă, și este marcat prin cea mai lungă sau cea mai scurtă noapte a anului. Acestea au loc de două ori pe an, marcând începutul verii și al iernii.

În 2024, solstițiul de vară a avut loc pe 20 iunie, iar cel de iarnă va avea loc pe 21 decembrie. La solstițiul de vară, emisfera nordică este înclinată direct spre Soare, ceea ce face ca ziua să fie cea mai lungă a anului și noaptea cea mai scurtă. Acesta marchează începutul verii astronomice. În emisfera sudică, în același timp, are loc solstițiul de iarnă, cu cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte.

Echinocțiul este momentul în care durata zilei și a nopții este aproape egală în lume. Aceasta se întâmplă de două ori pe an, la începutul primăverii și a toamnei, și marchează tranziția dintre anotimpuri. În 2024, echinocțiul de primăvară a avut loc pe 20 martie, iar cel de toamnă va avea loc pe 22 septembrie.

La echinocțiu, axa Pământului este înclinată astfel încât Soarele se află direct deasupra ecuatorului. Acest lucru înseamnă că ambele emisfere ale Pământului primesc o cantitate aproape egală de lumină solară. În emisfera nordică, echinocțiul de primăvară semnalează începutul primăverii, iar cel de toamnă marchează începutul toamnei. În emisfera sudică, rolurile sunt inversate.

Semnificațiile solstițiului și echinocțiului

Echinocțiile și solstițiile au fost observate și utilizate de oamenii din Antichitate pentru a construi calendare și pentru a planifica activități agricole. Stonehenge, de exemplu, este aliniat cu solstițiile, sugerând că aceste evenimente aveau o mare importanță pentru vechii locuitori ai Britaniei. De asemenea, Chichen Itza, Mexic, sunt construite astfel încât, la echinocțiu, să creeze un efect vizual impresionant pe scările principale, reflectând cunoștințele avansate de astronomie ale civilizației mayașe.

În multe culturi, solstițiul a fost asociat cu sărbători care celebrează lumina, cum ar fi Crăciunul sau festivalul Yule în tradiția păgână. Echinocțiile au fost de-a lungul timpului momente de celebrare și ritualuri în multe culturi. În Iran, Nowruz, Anul Nou persan, este sărbătorit echinocțiul de primăvară. În mod similar, multe alte culturi au asociere religioase sau culturale cu echinocțiile.

Aceste momente astronomice continuă să fie relevante, nu doar din punct de vedere științific, ci și cultural. Solstițiile și echinocțiile sunt momente în care oamenii reflectă asupra ciclurilor naturii și ale vieții, celebrând schimbarea și continuitatea.

Prin urmare, momentul când se dă ora înapoi aceste influențat de aceste patru evenimente care au semnificații deosebite, atât științifice, cât și culturale.