Când are loc solstițiul de vară 2021. Iată care sunt efectele fenomenului astronomic

Se apropie cu pași repezi momentul care marchează debutul astronomic al verii, și anume solstițiul de vară, care în 2021 are loc luni, 21 iunie. Momentul se va produce la ora 6.31 dimineața, iar ceea ce în Emisfera nordică reprezintă începutul verii, în cea sudică marchează solstițiul de iarnă. Mai mult, în această cea mai lungă zi din an, se spune că noaptea, cerul se deschide și se împlinesc dorințe.

Solstiţiul de vară va debuta anul acesta luni şi va marca începutul verii astronomice. Fenomenul respectiv are efecte şi asupra oamenilor, aceştia fiind mai irascibili, mai anxioşi sau mai depresivi. Totodată, se pot confrunta şi cu dificultăţi de atenţie. Cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului se numesc, în astronomie, solstiţii.

RomaniaTV

Nimeni nu scapă! Ce informare scrisă va primi toată lumea până cel târziu în 10 iunie

Observatornews.ro

Despăgubirea record primită de un român în baza unei asigurări de călătorie

Solstițiul de vară 2021 – ce efecte are fenomenul astronomic

Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele oprit”. Acest fenomen astronomic este posibil doar datorită inclinaţiei axei terestre, care determină alternanța anotimpurilor. Solstiţiul de vară este şi cea mai lungă zi din an, ca și segment diurn, și durează exact 15 ore şi 32 de minute, iar noaptea va avea doar 8 ore şi 28 de minute. În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea) sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstiţiul de vară. În această zi, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata cea mai mare.

„Solstiţiul de vară ne anunţă întotdeauna care zi din an este cea mai lungă, pentru că soarele atinge înălţimea cea mai mare pe cer şi ca atare în timpul zilei descrie un arc pe cer foarte mare. Cu alte cuvinte, durata zilei pentru această zi este cea mai mare din an. Solstiţiul de vară marchează începutul verii astronomice. La această dată, razele soarelui cad perpendicular pe Tropicul Racului, ceea ce înseamnă că emisfera nordică primeşte cea mai mare cantitate de lumină şi căldură de la soare”, spune muzeograful Simona Dobre de la Planetariul din Constanța.

Începutul iernii în emisfera sudică

Simultan, în emisfera sudică, are loc solstiţiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice, atunci când înălţimea Soarelui deasupra orizontului şi intervalul diurn sunt minime.

Totodată, de la solstiţiul de vară, ziua va începe să scadă progresiv, timp de şase luni, până la solstiţiul de iarnă. Dacă în emisfera nordică asistăm la acest fenomen astronomic, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul se desfăşoară exact invers. Aceste două fenomene astronomice au efecte şi asupra populaţiei. Potrivit cercetărilor, în perioada solstiţiului de vară, oamenii sunt mai irascibili, mai anxioşi sau mai depresivi şi pot avea dificultăţi de atenţie.

Tradiţii şi obiceiuri legate de solstiţiul de vară

De obicei, solstiţiul de de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în întreaga lume, la noi fiind asociat, adesea, de sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor ca Sânzienele sau Drăgaica. În credinţa populară, se spune că energia solstiţiului de vară este o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului, oamenii obisnuid adesea în pragul acestui fenomen astronomic să se îmbăieze în lacuri sau râuri deoarece scăldatul are un efect curativ, dar constituie şi un ritual de renaştere.

În unele regiuni din ţară, se obişnuieşte practica spălatului cu roua adunată în ajunul solstiţiului deoarece este un ritual de frumuseţe. De asemenea, spălatul cu ierburi în noaptea solstiţiului reprezintă o cură de refacere a sănătăţii.