Cancerul vulvar: ce simptome ar trebui să vă alerteze

Anumite cancere ginecologice, precum cel al colului uterin sau al ovarelor, sunt cunoscute de toată lumea deoarece sunt cele mai frecvente. Altele, mai rare, sunt necunoscute publicului larg. Acesta este cazul cancerului vulvei. Care sunt cauzele acestei boli? Care sunt simptomele care ar trebui să alerteze? Cum se tratează?

Vulva protejează organele genitale interne și este zona genitală feminină care poate fi văzută în exteriorul corpului. Vulva, care se deschide în vagin, este alcătuită în principal din labiile majore, labiile minore, clitorisul, orificiul uretral și vaginal, perineul, anusul și glandele Bartholin. La unii oameni, cancerul se poate dezvolta în acest domeniu: acesta se numește cancer al vulvei. Această boală, care este rară, afectează mai ales femeile după menopauză și apare de obicei în jurul vârstei de 70 de ani. Cu toate acestea, această boală poate afecta și femeile mai tinere.

RomaniaTV

Bomba momentului. Cristela Georgescu l-ar putea înlocui pe Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale

Observatornews.ro

Bătrân căzut în curtea spitalului din Vâlcea şi rănit la cap, ignorat de medici: "N-avem ce să-i facem". Martorii l-au cărat pe braţe în interiorul secţiei

Ce este cancerul vulvar?

Celulele vulvei trec prin multe modificări, care le pot determina să se comporte sau să crească anormal. În unele cazuri, aceste tulburări pot duce la cancerul vulvei. Această boală provine din pielea acestui set de organe genitale externe feminine. Această afecțiune poate lua diferite forme, în funcție de tipul de celule afectate.

90% din cancerele vulvei sunt carcinoame cu celule scuamoase. Se dezvoltă din celulele epidermei, care formează stratul cel mai exterior al pielii. În 5% din cazuri, este melanom al vulvei. În acest caz, cancerul începe în celule numite „melanocite”, care produc pigmenții din piele. Restul cancerelor vulvei sunt adenocarcinoamele, carcinoamele bazocelulare, boala Paget sau cancerul glandei Bartholin.

Cancerul vulvar: care sunt factorii de risc?

Mai mulți factori de risc sunt asociați cu cancerul vulvei. Bătrânețea este una dintre ele. Potrivit Societății Canadiene a Cancerului (CCS), cauzele cunoscute sunt infecția cu papilomavirus uman (HPV) și antecedente de cancer de col uterin, vagin sau anus. Un sistem imunitar slăbit, de asemenea, crește riscul de a dezvolta cancer vulvar.

O altă cauză sunt afecțiunile pielii vulvei, cum ar fi lichenul scleros. Aceste boli afectează pielea vulvei și pot crește riscul acestei afecțiuni. Un istoric de neoplazie intraepitelială vulvară (VIN), care se referă la o afecțiune precanceroasă a acestei zone genitale, este, de asemenea, asociat cu un risc ridicat de cancer al vulvei. Factorii de risc posibili includ fumatul și antecedente de melanom, care este cancerul de piele.

Care sunt simptomele cancerului vulvar?

Simptomele bolii sunt variabile. În stadiile incipiente ale afecțiunii, este posibil ca unii pacienți să nu prezinte semne clinice. Simptomele apar adesea atunci când tumoarea crește și afectează structurile din apropiere. Cancerul vulvar se poate manifesta apoi ca:

O schimbare de culoare a vulvei și roșeață
Mâncărimi
O senzație de arsură
Furnicături
Un nod ca un neg
Piele mai groasă
Plăci vii sau leziuni deschise (ulcere)
Sângerări sau scurgeri neobișnuite
Durerea resimțită la urinare sau la relații sexuale
Unul sau mai mulți ganglioni limfatici umflati sau duri

Cum se tratează cancerul vulvar?

Tratamentul cancerului vulvar depinde de vârsta și starea de sănătate a pacientului. Depinde, de asemenea, de stadiul bolii, de dimensiunea, localizarea și gradul de extensie al tumorii. Dar, în general, tratamentul se bazează pe intervenție chirurgicală. Operația implică îndepărtarea întregii tumori și o margine de țesut normal.

De asemenea, pacientul poate avea nevoie de radioterapie după operație. De asemenea, poate fi prescris ca tratament principal sau înainte de intervenția chirurgicală pentru a reduce dimensiunea unei tumori mari. Chimioterapia se poate face, de asemenea, în același timp cu radioterapia, fie pentru a scădea dimensiunea unei tumori mari, fie pentru a ameliora simptomele sugestive ale bolii.