Cancer de san: poluarea aerului, asociată cu un risc mai mare

În timp ce poluanții atmosferici cresc riscul de cancer pulmonar, aceștia ar putea avea și un impact asupra dezvoltării cancerului mamar.

Care este rolul exact al poluării aerului în dezvoltarea cancerului de sân? Aceasta este întrebarea la care au dorit să răspundă cercetătorii de la Inserm, CNRS și Universitatea Grenoble Alpes. Potrivit cercetărilor lor, poluanții atmosferici cresc riscul de cancer mamar. Aceste descoperiri au fost publicate în revista Environmental Health Perspectives.

Cercetătorii au descoperit că dioxidul de azot este cel mai expus riscului. Acesta din urmă este emis de procesele de combustie și combustibilii fosili. Conform datelor disponibile, aproximativ 1.700 de cazuri de cancer de sân (sau aproximativ 3% din cazuri) sunt atribuite în fiecare an în Franța expunerii la poluanții atmosferici, noteaza Sante Magazine. Cercetătorii spun că efectul dioxidului de azot a fost și mai mare pentru cancerele de sân hormon-dependente.

RomaniaTV

Bolojan a semnat decretul, intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Legea se aplică în toată România

Observatornews.ro

Cod galben de ploi în mai multe județe, până vineri, ora 12:00. Vremea se strică în toată țara

Un cost de aproape un miliard

Pentru ceilalți doi poluanți luați în considerare (PM10 și PM2.5), nivelul dovezilor a fost mai mic, fără a fi posibil să se excludă un efect nociv. „Efectuarea unei meta-analize mari ca aceasta este o abordare care are avantajul de a sintetiza toată literatura științifică pe această temă și, prin urmare, de a obține rezultate deosebit de robuste. În acest caz pentru dioxidul de azot l Analiza s-a concentrat pe un set 36 de studii în total peste 120.000 de cazuri pe 3,9 milioane de subiecți”, subliniază Rémy Slama, director de cercetare Inserm la Institutul pentru Avansarea Biosciințelor (IAB, Inserm / CNRS / Universitatea Grenoble Alpes).

Inserm dezvăluie că costul economic asociat, cumulând costurile legate de tratament și cele legate de deces, pierderea calității vieții și suferința pacienților) se ridică între 600 de milioane și un miliard de euro pe an.