Călin Georgescu demontează manipulările: Nu sunt împotriva NATO sau UE, ci pentru interesul național și suveranitatea României

Călin Georgescu, despre acuzațiile cum că ar fi împotriva NATO. Candidatul independent care a surprins întreaga scenă politică din România a reușit să se califice în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, depășind partide tradiționale precum PSD și PNL. Performanța sa este cu atât mai remarcabilă cu cât a obținut acest rezultat fără să investească masiv în promovare în presă sau pe rețelele sociale.

Campania sa a fost construită pe un mesaj autentic, axat pe suveranitate, interes național și prioritizarea bunăstării poporului român.

Călin Georgescu, acuzat că ar fi împotriva NATO

De-a lungul campaniei, Georgescu a fost acuzat de critici că ar fi împotriva NATO sau Uniunii Europene. Însă declarațiile sale recente contrazic ferm aceste acuzații. Potrivit lui, România trebuie să își definească obiectivele prioritare dincolo de apartenența la organizații internaționale și să își concentreze eforturile pe apărarea suveranității și prosperității naționale.

RomaniaTV

Dispar economiile de pe card, de la saltea şi chiar din depozite. Anunţul îngrijorător făcut de BNR vineri

Observatornews.ro

Rezultate Bac 2025. Edu.ro afişează notele la probele scrise înainte de contestaţii

„Obiectivul nostru nu trebuie să fie simpla apartenență la NATO sau UE. Acestea sunt doar mijloace, nu scopuri în sine. Prioritatea noastră este apărarea suveranității și independenței țării. Aceasta se poate realiza printr-o creștere economică independentă și prin întărirea apărării naționale. Apărarea nu înseamnă doar forțele armate, ci și protejarea drepturilor și libertăților fiecărui cetățean”, a declarat Georgescu.

Mesajul său pune accent pe importanța construirii unei economii sustenabile, capabile să funcționeze independent de influențele externe, și pe întărirea instituțiilor democratice care să apere cetățenii români.

România în NATO și ONU: un rol activ și bine definit

În ceea ce privește apartenența la NATO, Georgescu consideră că România trebuie să adopte o poziție clară și activă. El subliniază că NATO este o alianță defensivă, iar scopul principal al țării ar trebui să fie menținerea păcii.

„Atât ONU, cât și NATO și UE sunt instituții în care România poate avea un cuvânt important de spus. Nu venim să antagonizăm pe nimeni, ci să negociem ferm, să spunem care sunt nevoile noastre și să creăm alianțe strategice. Trebuie să fim respectați prin poziția noastră clară, prin prioritățile noastre. Diplomația este arta de a stabili priorități, iar pentru România acestea sunt pacea, securitatea familiilor și bunăstarea cetățenilor noștri”, a explicat candidatul.

Georgescu atrage atenția asupra necesității ca România să își apere interesele naționale în cadrul acestor organizații internaționale.

„Nu trebuie să ne prezentăm acolo doar pentru a aștepta ceva de la masa bogaților. Bogăția noastră vine din popor, din resursele noastre și din determinarea noastră”, a punctat el.

Viziunea asupra păcii și a securității naționale

Călin Georgescu a insistat asupra faptului că pacea trebuie să fie o prioritate absolută pentru România.

„Nimeni nu poate să ne impună să facem altceva decât să ne urmărim interesul național.

Iar acest interes național trebuie să includă pacea, securitatea familiilor și protecția copiilor noștri. NATO este o organizație defensivă, iar noi trebuie să ne concentrăm pe acest obiectiv comun: pacea”, a adăugat el.

Această abordare subliniază echilibrul pe care Georgescu îl propune între cooperarea internațională și protejarea intereselor naționale.

Un nou model politic pentru România

Succesul neașteptat al lui Călin Georgescu reflectă o dorință tot mai mare a românilor pentru o politică autentică, orientată spre nevoile reale ale cetățenilor. Fără a apela la strategii tradiționale de promovare, candidatul a captat atenția printr-un discurs bazat pe principii solide și o viziune clară pentru viitorul țării.

Prin calificarea sa în turul doi, Georgescu nu doar că a contestat dominația partidelor tradiționale, dar a reușit să inspire o dezbatere amplă despre suveranitate, interese naționale și rolul României în lume. Acesta este, fără îndoială, începutul unei noi ere în politica românească.