Yoon Suk Yeol, fost procuror de top și președinte în exercițiu al Coreei de Sud, a devenit primul șef de stat din istoria țării arestat în timpul mandatului său. După săptămâni de rezistență și refugiu în reședința sa din Seul, acesta a cedat presiunii procurorilor din Biroul de Investigare a Corupției (CIO), care l-au reținut în urma unui raid spectaculos.
Acuzațiile împotriva lui Yoon sunt fără precedent: subminarea democrației prin tentativa de impunere a legii marțiale și orchestrarea unor acțiuni de intimidare militară asupra parlamentului.
Decăderea unui lider controversat
La începutul lunii decembrie, Yoon Suk Yeol, în vârstă de 64 de ani, a șocat opinia publică autorizând armata să intervină împotriva parlamentarilor opoziției, pe care i-a acuzat că blochează reformele esențiale pentru „protejarea țării de forțele comuniste nord-coreene”. Deși armata nu a deschis focul, presiunea exercitată asupra legislativului a generat o criză politică fără precedent.
Deputații au votat rapid abolirea stării de excepție și inițierea procedurii de destituire.
Refuzul său de a se prezenta la citațiile procurorilor și la procesul de destituire l-a izolat politic, iar popularitatea sa s-a prăbușit. Yoon s-a apărat public, susținând că ancheta este ilegitimă, dar a declarat că se va supune pentru „a evita orice vărsare de sânge”.
De la magistrat incoruptibil la lider disprețuit
Yoon Suk Yeol a intrat în politică în 2021, după o carieră de succes ca procuror, fiind cunoscut pentru lupta sa împotriva corupției. A contribuit la condamnarea fostului președinte Park Geun-hye și a altor oficiali de rang înalt. Această imagine de justițiar l-a propulsat rapid pe scena politică, iar în 2022 a câștigat alegerile prezidențiale la limită, devenind liderul Partidului Puterii Poporului.
Totuși, odată ajuns la putere, Yoon a fost implicat în numeroase scandaluri. Moartea a peste 150 de persoane în busculada de Halloween din Seul, în 2022, a fost atribuită neglijenței autorităților. În plus, acuzațiile privind manipularea pieței de către soția sa, Kim Keon-hee, și abuzurile repetate ale dreptului său de veto au erodat încrederea publicului.
Pe plan extern, Yoon a dus o politică dură împotriva Coreei de Nord, întărindu-și relațiile cu Statele Unite și Japonia. Această apropiere de fosta putere colonială a provocat nemulțumirea unei părți semnificative a populației sud-coreene. În țară, a promovat măsuri conservatoare, inclusiv desființarea Ministerului Egalității de Gen, un obiectiv nerealizat din cauza lipsei de susținere parlamentară.
Suspendarea lui Yoon de către parlament și arestarea sa marchează un moment unic în istoria Coreei de Sud. Este al treilea președinte suspendat, după Park Geun-hye și Roh Moo-hyun, dar primul reținut în timpul mandatului. În timp ce Curtea Constituțională analizează destituirea sa, soarta lui Yoon Suk Yeol pare sigilată, iar odată cu ea, o eră de turbulențe politice în Coreea de Sud ajunge la apogeu.