Caciula dacilor – Pileusul

Pileusul dacic, de pilda, caciula cunoscuta si sub numele de “boneta frigiana”, semn al nobletei si al statutului social, fiind purtat de tarabostes, numiti in sursele antice si pileati, poate fi regasit, in prezent, in simbolistica drapelurilor si a stemelor de stat sau militare a unei serii intregi de tari si institutii, scrie adevaruldespredaci.ro.

Numerosi autori antici vorbesc despre inrudirea dinre daci si frigieni, ca apartinatori ai aceluiasi mare neam al tracilor. Amintiti initial de Homer, in Iliada, frigienii locuiau in Anatolia, Turcia de azi.

Despre primii regi ai acestui popor, printre care si Midas, aflam ca erau din Tracia. Lui Midas, printre altele, i se atribuie inventarea naiului, instrument atat de drag romanilor de astazi.

Mai mult, autori precum Diodor din Sicilia, Herodot, Hyginius, Plinius sau Xenofon atesta faptul ca insusi Priam, regele Troiei de la momentul confruntarii militare a troienilor cu grecii, era si el, la randul sau, trac.

Istoricul Iordanes relateaza ca dacii de neam s-au numit, la inceput, tarabostes, (probabil termenul dacic initial) iar apoi pileati, iar dintre ei se alegeau regii si preotii.

Aceste informatii, coroborate cu insasi legenda descendentei romane din traco-troienii lui Eneas, ne poate duce cu gandul ca, in cultura romana mai tarzie, boneta frigiana a ramas simbol la libertatii si nobletei, simbol mostenit de la stramosii lor traci.

Caciula purtata de daci si frigieni a devenit, in zona Imperiului Roman, un simbol al libertatii, fiind purtata de sclavi in ziua eliberarii lor, simbol care, in epocile urmatoare, pana in prezent, s-a propagat pastrandu-si mesajul si semnificatia initiale.

De asemenea, in primele secole ale crestinismului, caciula dacica patrunde si in simbolistica religioasa, multe fresce bizantine infatisandu-i pe cei trei magi, de pilda, purtand pileusul, obiect vstimentar inconfundabil si clar de origine daco-traca.

Marianna este numele dat Republicii Franceze in amintirea societatii republicane “La Marianne”, care a activat pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Era o societate secreta, calauzita de un comitet democratic refugiat la Londra, in frunte cu Ledru – Rollin, unul dintre conducatorii burgheziei radicale in timpul si dupa revolutia de la 1848 din Franta, condamnat la deportare pentru actiunile conspirative.

Cum aceasta grupare lupta pentru inlaturarea regalitatii (Napoleon al III-lea) si instaurarea republicii, cercurile reactionare au botezat republica franceza cu numele societatii “Marianna”. Si acest nume, dupa victoria republicanilor, s-a impus si s-a pastrat. Marianna este grafic reprezentata printr-o semanatoare care poarta boneta frigiana.

Aceasta boneta, de culoare rosie, a fost adoptata si de revolutionarii francezi ca un semn de patriotism, ca o emblema a luptei pentru libertate.

In zilele noastre, pileusul dacilor, ca simbol al libertatii, nobletei si independentei poate fi regasit pe stemele unor institutii extrem de importante, precum cea a Senatului Statelor Unite ale Americii, a statului Iowa sau cea a Departamentului Apararii din aceeasi tara. De altfel, pileusul este utilizat ca simbol de armata SUA inca din anul 1793.

De asemenea, imaginea caciulii dacice a fost preluata de multe tari din America Latina si de Sud, ca simbol al eliberarii de sub domniatia spaniola.

De altfel, la nivelul intregului continent sud-american, simbolul despre care vorbim este unul asociat cu notiunea de libertate, egalitate de sanse si independenta.

Dintre tarile ce folosesc astazi acest simbol amintim Argentina, Nicaragua (stema adoptata in 1823), Haiti (simbol adoptat in 1986), El Salvador (simbol adoptat in 1912), Cuba (din 1906), Columbia (din 1834), Bolivia, dar si Paraguay, stat ce a preluat, pe reversul drapelului sau, imaginea despre care vorbim.

Referitor la pileusul dacic, mai trebuie sa spunem ca imaginea sa fost utilizata si in cazul unor emisiuni monetare, mai ales in Mexic intre sfarsitul secolului 19 si mijlocul secolului 20.

De asemenea, imaginea caciulii dacilor poate fi regasita, ca simbol, si pe unele monede franceze din perioada contemporana.