Bulimie, o afecțiune psihică potențial fatală. Cum se manifestă tulburarea

Dacă te confrunți cu bulimie, înseamnă că ai o tulburare de alimentație care te face să consumi cantități mari de mâncare într-o singură sesiune și apoi să o elimini. Simptomele fizice, comportamentale și emoționale variază, însă cauza exactă a bulimiei este necunoscută.

Această tulburare de alimentație poate fi o combinație de factori genetici și comportamente învățate. Totuși, educația și conștientizarea simptomelor pot preveni bulimia.

Bulimie, simptome și cauze

Tulburările de alimentație reprezintă afecțiuni de sănătate mintală care pot fi potențial fatale. Dacă ai bulimie, s-ar putea să ai o obsesie pentru mâncare și greutate, iar aceasta poate dăuna bunăstării tale fizice și emoționale. Bulimia nervoasă poate fi definită ca un tipar de alimentație caracterizat prin consumul unei cantități neobișnuit de mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp  și eliminarea sa. Persoanele care se confruntă cu această tulburare au, de obicei, o greutate normală și sănătoasă, dar se judecă aspru pe baza percepției lor asupra formei corpului și greutății. În general, au probleme de stimă de sine strâns legate de imaginea lor corporală.

RomaniaTV

CUTREMUR la CCR! Se cere ANULAREA alegerilor

Observatornews.ro

Economiştii spun ce valoare va avea 1 EURO în 2025: "La momentul ăsta toată lumea s-a calmat"

Bulimia nervoasă poate fi greu de observat, deoarece persoanele afectate se ascund, dar există semne de avertizare. Simptomele comportamentale și emoționale includ vizite frecvente la baie, în special după mese, exerciții fizice și preocuparea excesivă pentru imaginea corporală, frica intensă de a lua în greutate, depresie sau anxietate. Acestora li se adaugă sentimentul de a fi lipsit de control, de vinovăție sau rușine legat de mâncat ori retragerea socială din grupul de prieteni și din familie. Simptomele fizice de bulimie se pot manifesta prin probleme dentare. Voma autoindusă poate provoca eroziunea smalțului dentar din cauza acidului gastric, astfel că dinții pot apărea transparenți în loc de albi și pot fi mai sensibili. Alte semne pot include obraji umflați, probleme gastrointestinale, precum constipația și refluxul acid, cicatrici, zgârieturi sau bătături pe articulațiile degetelor, perioade menstruale neregulate, slăbiciune musculară, ochi injectați și deshidratare.

Cauza exactă a bulimiei nervoase nu este cunoscută, dar cercetătorii cred că ar putea fi o combinație de genetică și comportamente învățate. Dacă ai o rudă care are sau a avut o tulburare de alimentație, ești mai predispus să dezvolți și tu una. Cultura populară și rețelele de socializare pun presiune asupra oamenilor pentru a avea un anumit tip de corp, iar aceste influențe externe pot afecta imaginea și stima de sine. Bulimia te poate împiedica să obținii nutrienții de care are nevoie. Multe complicații diferite pot apărea din cauza bulimiei nervoase, inclusiv ulcere ale gâtului și stomacului, carii dentare, inflamația esofagului și rupturi, daune intestinale și stomacale, dezechilibru electrolitic sau chiar cardiomiopatie.

Cum se tratează tulburarea

Pentru a pune un diagnostic de bulimie nervoasă, medicul va efectua un examen fizic, astfel că te va întreba despre istoricul medical și simptomele tale. Este indicat să fii sincer în legătură cu obiceiurile tale alimentare pentru a primi ajutorul de care ai nevoie ca să te faci bine. Nu există teste de laborator care să diagnosticheze bulimia în mod specific, dar un specialist poate solicita alte examinări pentru a vedea cum ți-a afectat tulburarea sănătatea. Aceste teste includ analize de sânge, analize de urină, teste de funcție renală, endoscopie și electrocardiogramă (EKG).

Există o varietate de tehnici prin care poți trata un diagnostic de bulimie. Este posibil ca medicul să te trimită către o echipă de specialiști, inclusiv dieteticieni și profesioniști în sănătatea mintală. Terapia cognitiv-comportamentală este un tip de consiliere individuală care se concentrează pe schimbarea gândirii tale și a felului în care acționezi. Tratamentul include tehnici pentru dezvoltarea unor atitudini sănătoase față de mâncare și greutate, precum și abordări pentru a schimba modul în care răspunzi în fața unor situații dificile. Consilierea nutrițională implică învățarea unor modalități mai sănătoase de a mânca, iar în acest caz vei colabora cu un dietetician înregistrat sau un consilier pentru a reveni pe drumul cel bun.

Grupurile de suport pot fi utile atunci când sunt folosite împreună cu alte forme de tratament. În grupurile de sprijin, oamenii și familiile lor se întâlnesc și își împărtășesc poveștile. Tratamentul precoce poate întrerupe tiparele alimentare nesănătoase înainte ca acestea să devină mai greu de depășit. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sunt un tip de antidepresiv care pot reduce frecvența episoadelor de mâncat în exces și de vărsături. Totuși, eficacitatea pe termen lung a acestor medicamente nu este clară decât în tratarea anxietății și depresiei, condiții comune în rândul persoanelor cu bulimie nervoasă.