Bolnavii de inimă, de rinichi, diabet, depresie sau anxietate trebuie să știe asta! Cum îi afectează temperaturile ridicate

Zilele caniculare din lunile de vară sunt resimțite din plin de toată lumea. Iar acest lucru se explică prin faptul că temperatura exterioară de confort pentru organismul uman se situează între 20 și 22 de grade.

Cele câteva zile în care valorile temperaturilor au depășit dublul celor de confort au determinat la multe persoane amețeală, creșterea temperaturii corpului, transpirație excesivă, deshidratare, puls crescut, piele uscată, înroșită, dureri de cap, oboseală extremă, crampe musculare, stare de vomă, amețeli și chiar leșin.

Stirile PROTV

Sute de străini veniți la muncă în România, urcați în avion și trimiși înapoi acasă. Au fost interziși până la 5 ani în UE

RomaniaTV

Lovituri în lanţ, au găsit reţeta răzbunării! Chefii au câştigat războiul cu Antena

Alte consecințe ale acestor simptome au fost insomniile și odihna cu probleme.

Ce se întâmplă în organism atunci când este supus temperaturilor crescute?

Primul efect al creșterii majore a temperaturii exterioare este dilatarea vaselor de sânge. Acest fenomen duce la scăderea tensiunii arteriale, consecința fiind un efort sporit al inimii de a pompa sângele în tot corpul. Primele semne ale acestor fenomene cauzate de disconfortul termic pot fi mâncărimile de la nivelul pielii și umflarea extremităților.

Un alt efect al expunerii la temperaturi extreme este transpirația excesivă care poate duce la pierderi importante de săruri. Asociate cu scăderile tensiunii arteriale, acestea pot da simptomele menționate anterior.

Temperatura normală a organismul este de 37 de grade C. Iar acesta face eforturi pentru a o menține la cote normale, în condiții de frig sau de căldură extremă.

În momentul când organismul este expus la căldură, acesta declanșează un proces de pierdere a căldurii prin transpirație. De aici și necesitatea hidratării optime în zilele caniculare.

Care sunt cele mai afectate categorii de persoane?

Căldura extremă afectează pe toată lumea, însă există câteva categorii de persoane care sunt mai expuse consecințelor expunerii la căldură extremă.

Printre aceste se numără persoanele de peste 65 de ani, bebelușii, copiii mici, femeile însărcinate și cei care fac sport în aer liber între 10 și 18.

Există alte două categorii importante de persoane care sunt mai afectate de căldura extremă: este vorba despre cele care au anumite afecțiuni și cele care iau anumite tipuri de medicamente.

Cum sunt afectate de căldură persoanele cu afecțiuni cardiovasculare?

Pacienții cu boli cardiovasculare sunt o categorie expusă complicațiilor în condițiile temperaturilor în zilele caniculare care duc la scăderea tensiunii arteriale. În aceste condiții, efortul suplimentar al inimii de a pompa sângele în tot corpul face ca aceasta să fie expusă unui risc crescut de atac de cord, aritmie și insuficiență cardiacă.

Din observațiile Agenției Americane pentru Protecția Mediului, un sfert din decesele prin boli cardiovasculare pot fi puse pe seama căldurilor extreme.

De asemenea, un studiu care a urmărit ratele de deces prin afecțiuni cardiace din Kuweit a evidențiat o triplare a acestora în lunile cele mai calde.

Cercetătorii au observat că cele mai multe decese au apărut între temperaturile de 35 și 43 de grade Celsius.

Problemele cardiovasculare se pot agrava atunci când temperatura exterioară este egală sau o depășește pe cea a corpului, mai ales în condiții de umiditate crescută.

Aceasta pentru că inima trebuie să bată mult mai repede și să pompeze cu mai multă forță sângele decât în zilele cu temperaturi normale, fluxul sângelui putând fi într-un minut de două până la patru ori mai mare.

Și medicamentele pe care le iau anumiți pacienți cu boli cardiovasculare pot agrava situația. De exemplu, beta-blocantele scad ritmul cardiac și implicit împiedică circulația sanguină optimă pentru reglarea temperaturii corpului.

Un alt exemplu de medicamente care pot afecta suplimentar corpul în această perioadă este reprezentat de diureticele care pot accentua deshidratarea.

Ce trebuie să știe pacienții cu boli renale?

O altă categorie de pacienți care pot fi afectați de căldură e reprezentată de cei care au boală cronică renală, cei care fac dializă și cei cu transplant renal.

Studiile au arătat o rată mai mare de spitalizare a celor cu boli renale în timpul perioadelor caniculare decât în restul anului. În mod normal, activitatea renală optimă combinată cu aportul de lichide poate compensa deshidratarea accentuată provocată de caniculă.

Însă la pacienții cu afecțiuni renale, situația se poate complica; de aceea, senzația de sete nu trebuie ignorată.

Și în cazul acestor pacienți, anumite medicamente precum cele pentru reglarea tensiunii sau diureticele pot agrava situația în zilele caniculare.

De aceea, terapiile trebuie evaluate și reconfigurate, când este cazul, de către medicul curant.

Pacienții cu diabet, mai afectați de căldură decât persoanele sănătoase

Și pacienții cu diabet trebuie să aibă mai multă grijă la starea lor de sănătate în zilele caniculare, mai ales în cazul în care au complicații specifice diabetului, cum sunt cele vasculare.

Din cauza acestora, corpul nu se poate răci în mod corespunzător, situație care poate deveni o urgență medicală în cazul insolației.

În plus, pacienții cu diabet se deshidratează mult mai repede. Dacă aceștia nu beau suficientă apă, glicemia poate crește ceea ce duce la urinare frecventă și implicit la o deshidratare suplimentară.

Și aportul de diuretice care se iau de către cei cu hipertensiune și diabet trebuie ajustat pentru că poate provoca deshidratare.

Temperaturile crescute pot influența și modul cum corpul utilizează insulina. În aceste condiții, evaluarea glicemiei trebuie făcută mai des, ajustarea acesteia fiind necesară prin aportul de insulină sau prin dietă.

Atenție și la gradul de umiditate pentru că aceasta îngreunează reglarea temperaturii corporale.

Căldura extremă afectează starea mentală

Se vorbește tot mai mult de impactul încălzirii globale asupra sănătății, cea mentală având mult de suferit în zilele călduroase.

Astfel, multe persoane se simt mai anxioase, mai depresive, mai iritabile decât de obicei. În plus, căldura extremă poate duce la tulburări de dispoziție, poate stresa suplimentar și poate da dificultăți de concentrare.

Un efect important al valurilor de căldură extremă îl reprezintă insomniile, acestea având un impact nociv mai ales asupra persoanelor cu anxietate și depresie.

În plus, persoanele care stau mult în soare și căldură se pot confrunta cu halucinații și alte simptome neuropsihiatrice.

Cât despre pacienții diagnosticați deja cu depresie, anxietate, tulburare bipolară sau schizofrenie, aceștia resimt acut căldura prin agravarea simptomelor.

Mai mult, temperaturile crescute au fost asociate și cu rate mai mari de suicid.