Boala Alzheimer poate fi mostenita?

Boala Alzheimer poate fi mostenita? Poate fi transmisă din generație în generație această boală neurodegenerativă?

Boala Alzheimer nu este, așa cum cred greșit unii, o consecință naturală a bătrâneții. Este o afecțiune a creierului numită „neurodegenerative”, care nu afectează doar vârstnicii.

Această boală face ca neuronii să dispară treptat, ceea ce duce la afectarea funcțiilor cognitive. Și dacă rudele sunt afectate de boală, poate avem tendința să ne întrebăm dacă și noi suntem mai susceptibili să fim afectați.

Stirile PROTV

Situație fără precedent în România. Meteorologii au emis Cod roșu de căldură excesivă. Cât de cald va fi în zilele următoare

RomaniaTV

S-a aflat marele secret. Ce face Monica Bîrlădeanu în casă pentru dr. Gheorghiţă

Boala Alzheimer poate fi mostenita?

Christophe Roy, director al misiunilor sociale la France Alzheimer, sustine ca doar o minoritate din cazurile de Alzheimer sunt afectate de moștenire. Da, boala Alzheimer poate fi ereditară, dar acest tip de cazuri rămâne rar, deoarece afectează doar 1% dintre persoanele diagnosticate. Este o genă care lipsește, care poate fi transmisă de la părinte la copil. Trei gene diferite se pot exprima și pot fi responsabile pentru această formă moștenită a bolii.

15:56, 26 Jun 2024

Ce boli poate ascunde o banală durere de cap. Trei semne că trebuie să mergi la doctor

Prin urmare, cineva poate dezvolta boala, fără ca vreun membru al familiei să fie afectat și, dimpotrivă, o persoană poate fi salvată chiar dacă părinții sunt afectați.

După cum ne amintește Christophe Roy, cel mai bun mod de a ști dacă sunteți sau nu afectat de această formă de Alzheimer, este să consultați un medic. „Dacă un membru al familiei dumneavoastră are boala, și dacă aveți îndoieli, acest lucru este complet legitim. În acest caz, nu ezitați să vorbiți cu medicul dumneavoastră, care va va trimite la specialiști pentru examene suplimentare”, explică el, potrivit femmeactuelle.fr.

Boala Alzheimer: semne care va pot pune pe ganduri

– pierderea memoriei și a obiectelor (persoana își amintește din ce în ce mai puține informații sau evenimente recente, punerea obiectelor în locuri neobișnuite)

– sarcinile zilnice devin mai complicate de executat

– tulburări de limbaj (dificultate uneori de a găsi cuvinte, propoziții care nu sunt întotdeauna consistente etc.)

– o scădere a sensului direcției (oamenilor le este din ce în ce mai dificil să-și găsească drumul în spațiu și timp, chiar și într-un mediu pe care îl cunosc)

– o schimbare de comportament, o judecată afectată (persoana nu se mai comportă în același mod, face achiziții care nu au sens, de exemplu, are obsesii bruște sau, dimpotrivă, este complet demotivată, chiar și atunci când se confruntă cu activități care i-au plăcut în mod special)