BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 11 ianuarie 2022

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât luni, 10 ianuarie 2022, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează Banca Centrală.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 10 ianuarie 2022, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022; extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la 1,00 punct procentual, de la 0,75 puncte procentuale;

astfel, începând cu 11 ianuarie 2022 rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,00 la sută pe an”, se precizează în comunicatul BNR.

Stirile PROTV

REZULTATE EXIT-POLL-URI la alegerile prezidențiale 2024 - primul tur. Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, în turul doi

RomaniaTV

Rezultate şocante, răsturnare de situaţie. REZULTATE ALEGERI în timp real

De asemenea, BNR a hotărât, în şedinţa de luni, păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Dobânda BNR, cea mai redusă din regiune

În următoarele luni se așteaptă o creștere a inflației până în punctul în care să depășească valorile estimate în prognoza din noiembrie 2021. Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 de puncte procentuale. De asemenea, BNR a majorat și ecartul dintre dobânzile facilităților permanente, astfel că rata Lombard, relevantă în perioadele de deficit de lichiditate, a ajuns la 3% pe an.

Banca Centrală își arată îngrijorarea privind decelerarea economică, mai ales în contextul noului val pandemic, care reprezintă o sursă de incertitudine.

Grupul american Philip Morris International pregătește investiții adiționale de peste 100 de milioane de dolari în România.

BNR rămâne cu cea mai mică dobânda cheie din regiune, după ce Banca Centrală a Poloniei a urcat recent rata de referință la 2,25% pe an. Ungaria se află la 2,4%, iar Cehia, la 3,75%. Ecartul dintre facilitatea de depozit și cea de credit (Lombard) a fost majorat de la 0,75 puncte procentuale la 1 punct procentual, nivel la care era și înainte de pandemie.

Banca Centrală a menționat că este probabil ca excedentul de cerere din economie să se fi redus vizibil în ultima perioadă, în condițiile în care activitatea economică a decelerat în trimestrul al treilea la un avans trimestrial de 0,4%, față de 1,5% în precedentul. Banca se așteaptă ca activitatea economică să fi stagnat în dinamică în ultimul trimestru din anul trecut, inclusiv ca urmare a efectelor valului al patrulea al pandemiei, dar și a celor generate de criza energetică, precum și de blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare.

“Impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste”, arată BNR.

Banca Centrală menționează evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate ca sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul valului Omicron,  în condițiile unei rate de vaccinare considerate insuficiente.

Alte incertitudini vin din politica fiscală, dar aici BNR menționează evoluții mai degrabă pozitive, cum ar fi deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și accelerarea consolidării fiscale în acest an, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, “dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global”. Următoarea ședință de politică monetară a BNR va avea loc în 9 februarie.

Nu este prima decizie de creștere a dobânzii cheie

Ultima decizie de creștere a dobânzii cheie a fost luată pe 9 noiembrie. Atunci Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis majorarea dobânzii de politică monetară cu 0,25% la 1,75%. Abordarea șefilor de la BNR a fost una prudentă. Analiştii de pe piaţa financiară anticipau atunci o majorare de cel puţin 0,50% a dobânzii cheie.

Există economiști care se așteaptă ca dobânda cheie să atingă nivelul de 3% până la jumătatea acestui an, în condițiile în care BNR se așteaptă ca inflația să ajungă chiar spre un 8,6% în aprilie.

Ratele dependente de ROBOR se apropie de valoarea de dinainte de pandemie, de acum doi ani. Ele au crescut cu 18% față de acum 6 luni și cu 14% față de acum un an.

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este acum 3,05%.

Dacă va ajunge la 3,5% rata la un credit în valoare de 225.000 lei luat pe 30 ani va crește cu circa 5%. O creștere mai mare, până la 4% va duce, însă la o majorare a ratei cu 24%.

Ratele dependente de IRCC, adică pentru creditele luate după mai 2019, au scăzut cu 8% față de acum un an.

Pentru același credit, o creștere a IRCC până la 2, respectiv 2,5%, ar duce la o creștere a ratei cu circa 10%, respectiv 16%.