În alte țări cuvântul stagflație a explodat în căutările pe Google. Dacă vom avea sau nu în România acest fenomen, nimeni nu știe: unii spun că da, alții că nu. Pare, totuși, că stăm cu un picior în stagflație.
S&P 500 a pierdut peste 21% din valoare de la începutul anului, fiind pe cale să încheie primul semestru cu cel mai amplu declin pentru perioadă începând cu 1962, potrivit Bloomberg.
,,Cea mai mare îngrijorare în acest moment este stagflația. Spre asta se îndreaptă economia globală, băncile centrale nu vor putea face prea multe.”
De precizat că despre acest risc se vorbește de anul trecut, ca un efect post pandemic, dar efectele economice ale războiului din Ucraina fac acest scenariu tot mai posibil.
Chiar investitorul miliardar Ray Dalio declara recent că: „cel mai probabil, vom avea o perioadă de stagflație”, referindu-se la SUA.
,,SUA și alte state ale lumii nu pot evita o recesiune, deoarece inflația rămâne ridicată.”, a transmis Banca Mondială.
Ce este stagflația
Stagflația este o creștere economică slabă sau chiar recesiune, la care se adaugă o inflație ridicată alături de o majorare a șomajului.
Așadar, este un pachet de efecte care afectează pe fiecare în parte.
E adevărat, în România pare că avem momentan doar două dintre cele trei componente, respectiv inflația ridicată și creșterea economică slabă.
Momentan nu poate fi vorba despre o creștere a șomajului având în vedere criza de capital uman pe care o avem (mai ales că importăm forță de muncă), dar un șoc internațional poate face posibil scenariul unei stagflații, mai ales că lanțurile de aprovizionare sunt afectate, iar o perioadă, de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, s-a lucrat pe stocuri (care se cam epuizează).
Cum ne poate afecta stagflația
Am vorbit mai sus de trei componente. Așadar, una dintre ele este inflația, adică la același coș de cumpărături suntem nevoiți să plătim mult mai mult. Cu alte cuvinte, dacă nu avem destule venituri, suntem nevoiți să renunțăm la anumite produse sau servicii pe care le consumăm, ori să căutăm ceva de calitate mai slabă.
Dacă avem economii (bani în conturi curente sau depozite bancare – la care dobânzile sunt mici) acei bani sunt depreciați, adică valorează mai puțin din motivul menționat mai sus. Prin urmare, trebuie să găsim alte instrumente financiare de plasare a sumelor pentru a acoperi cât mai mult din pierderea pe care o suferim.
Pentru că inflația este mare, oamenii pot avea tendința să cheltuiască mai puțin și să economisească chiar mai mult.
Așadar, cum o componentă importantă a creșterii economice este consumul, o cerere mai mică poate duce la pierderi de locuri de muncă. O problemă la producător poate duce la efecte pe tot lanțul economic, efectul fiind: oameni care rămân fără locuri de muncă, adică șomaj ridicat.
Acest șomaj duce la tensiune socială și nemulțumire, iar țările care își revin mai repede pot profita de pe urma celorlalte, reușind să atragă oamenii buni. Mai mult, efectul social (pe lângă sărăcie) se poate vedea și în alegerile interne, adică la câștigarea de capital politic a unor partide de pe urma nemulțumirilor oamenilor.
Pentru că am combinat cele două componente, mai trebuie să menționăm ceva ce știe toată lumea. Țările sunt legate economic între ele (mai ales noi în UE) și, de exemplu, dacă “tușește Germania”, luăm și noi gripa (vezi și ce am zis mai sus cu lanțurile de aprovizionare).