Blocaj renal, simptome și cauze. Măsuri de tratament împotriva stenozei

Un blocaj renal, cu simptome sau nu, este o îngustare a arterelor care transportă sângele de la inimă la rinichi. Fiecare persoană are două artere care furnizează sânge rinichilor, iar una sau ambele pot dezvolta stenoză. Stenoza arterei renale poate duce la hipertensiune arterială, boală cronică de rinichi sau insuficiență renală.

Persoanele cu ateroscleroză au cel mai mare risc de stenoză a arterei renale. Ateroscleroza se dezvoltă atunci când placa, adică o substanță lipicioasă, în mare parte formată din grăsimi și colesterol, se acumulează pe pereții arterelor.

RomaniaTV

Marcel Ciolacu, anunţul momentului. Sunt vizaţi milioane de români

Observatornews.ro

Reacția ministrului Educației, după ce un director de școală i-a trimis fotografii indecente unei eleve: "Sunt lucruri de neacceptat"

Blocaj renal, simptome și cauze

Factorii de risc pentru un blocaj renal cu simptome vizibile includ diabetul, istoricul familial de boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, colesterol ridicat și obezitate. De asemenea, bărbații peste 45 de ani și femeile peste 55 de ani au un risc ridicat, precum și persoanele care au o dietă bogată în sodiu, grăsimi și zahăr și cele care fumează. Stenoza afectează arterele renale care transportă sângele către rinichi, în timp ce boala arterială periferică afectează arterele care transportă sângele de la inimă către brațe și picioare. Ateroscleroza este, de obicei, cauza ambelor afecțiuni. Studiile arată că între 14 și 35 la sută dintre persoanele cu boala arterială au, de asemenea, un blocaj renal și simptome asociate. Cercetările sugerează că boala cronică de rinichi, care poate rezulta din stenoză, poate pune persoanele la un risc mai mare de boală arterială periferică. De asemenea, au un risc crescut de atac de cord, accident vascular cerebral, pierdere a membrelor și alte complicații grave de sănătate.

În multe cazuri, un blocaj renal nu cauzează simptome, dar tinde să provoace probleme, cum ar fi hipertensiunea arterială și funcția renală redusă, doar după ce boala a progresat. Simptomele unei funcții renale slabe pot include probleme de concentrare sau confuzie, dificultăți de somn, edem (umflare din cauza acumulării de lichid), oboseală, dureri de cap, pierderea apetitului și crampe musculare. Acestora li se adaugă greață și vărsături, dificultăți de respirație (dispnee), schimbări ale pielii, cum ar fi pielea uscată, mâncărimi sau pielea întunecată, pierderea inexplicabilă în greutate și urinarea mai mult sau mai puțin frecventă.

Între 60 și 90 la sută din cazurile de blocaj renal cu simptome vizibile rezultă din ateroscleroză, iar displazia fibromusculară este responsabilă pentru cazurile rămase. Această afecțiune apare atunci când există o creștere celulară anormală pe pereții arterelor, cauzând îngustarea lor. Este mult mai frecventă la femei și poate rezulta din genetică sau hormoni. Complicațiile potențiale ale stenozei includ boala cronică de rinichi, boala coronariană, atrofia renală (dimensiunea redusă a rinichilor), insuficiența renală, boala arterială periferică și hipertensiunea renală.

Măsuri de tratament împotriva stenozei

Uneori, specialiștii nu detectează și diagnostichează un blocaj renal prin simptome, ci întâmplător, iar aceasta înseamnă că se întâmplă în timpul procesului de diagnosticare sau tratament al unei alte boli. Dacă medicul suspectează că te confrunți cu stenoză, poate efectua o varietate de teste pentru a verifica tensiunea arterială, va căuta umflături și îți va ascultă respirația. Hipertensiunea inexplicabilă este unul dintre cei mai comuni indicatori. Analizele de sânge și urină, numite teste de funcție renală, pot arăta cât de bine funcționează rinichii. Nivelurile crescute de proteine, creatinină, azot și alte produse de deșeuri în fluidele corpului indică faptul că rinichii nu filtrează deșeurile din sânge eficient. Există o varietate de scanări imagistice care pot evalua dimensiunea organelor și cât de bine ajunge sângele la ele. Astfel, un medic poate efectua o scanare renală, un ecograf duplex, o angiografie tomografică computerizată (CTA) sau o angiografie prin rezonanță magnetică.

Cele mai comune tratamente pentru stenoză sunt schimbările de stil de viață și medicația. Chirurgia poate fi o opțiune, dacă cineva dezvoltă forma severă în arterele renale, este în risc de ocluzie arterială, are hipertensiune arterială necontrolată rezistentă la medicamente sau are o pierdere progresivă a funcției renale. Printre schimbările pe care ar fi indicat să le adopți pentru a ajuta la gestionarea unui blocaj renal și a unor simptome asociate, precum tensiunea arterială ridicată, se numără consumul unei diete sănătoase, sărace în grăsimi, colesterol, sodiu și zahăr, exercițiile fizice regulate, pierderea în greutate și renunțarea la fumat.