Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” a fost ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1487. Situată la 10 km de Suceava, reprezintă și azi un moment important pentru istoria țării.
Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente medievale din Moldova, fiind ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare în anul 1487. Situată la aproximativ 10 km de Suceava, fosta capitală a Moldovei, biserica este cea mai veche construcție ridicată de marele voievod care se păstrează în forma sa originală.
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci
Construcția bisericii de la Pătrăuți face parte din vastul program religios al lui Ștefan cel Mare, care a ridicat numeroase lăcașuri de cult ca semn de mulțumire pentru victoriile sale militare. Pe portalul de intrare al bisericii se află o pisanie în limba slavonă care atestă ctitoria voievodului, menționând anul construcției – 6995 (1487). Spre deosebire de alte biserici construite anterior de domnitor, care au fost distruse și refăcute de-a lungul timpului, biserica de la Pătrăuți a reușit să-și păstreze forma inițială, devenind astfel un exemplu autentic al arhitecturii moldovenești medievale.
Un aspect deosebit al acestui lăcaș de cult este că Ștefan cel Mare a întemeiat aici singura mănăstire de maici din timpul domniei sale, destinata, cel mai probabil, îngrijirii răniților din războaiele purtate în preajma Cetății de Scaun a Sucevei. Mănăstirea a beneficiat de numeroase donații, dar a fost jefuită încă din secolul al XVI-lea și a suferit distrugeri repetate din cauza atacurilor cazacilor, tătarilor și polonezilor. În 1711, episcopul Calistru al Rădăuților a reînființat pentru scurt timp comunitatea monahală, dar mănăstirea a fost desființată definitiv în 1783, ca urmare a unei ordonanțe emise de împăratul Iosif al II-lea. După această perioadă, biserica a fost transformată în biserică parohială, statut pe care încă îl păstrează.
Pe lista patrimoniului UNESCO
Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți a fost inclusă în 1993 pe lista patrimoniului mondial UNESCO, fiind cea mai veche biserică ortodoxă din România recunoscută astfel. Din anul 2003 au fost demarate ample lucrări de restaurare, care au scos la lumină fresce interioare de o valoare artistică inestimabilă. Restaurarea a fost coordonată de profesorul Ioan Chiriac, cu sprijinul Ministerului Culturii, iar slujbele religioase au fost mutate temporar într-o biserică de lemn din apropiere.
Pictura exterioară a bisericii a fost redescoperită în anii 1980, grație cercetărilor inițiate de profesorul Vasile Drăguț. Spre deosebire de alte biserici pictate din Moldova, la Pătrăuți doar peretele vestic, din jurul portalului gotic, a fost decorat cu fresce exterioare. De-a lungul timpului, acestea au fost acoperite de un strat de tencuială, dar intervențiile de restaurare au reușit să salveze părți importante din aceste picturi.
Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504, este una dintre cele mai emblematice figuri ale istoriei românești. Supranumit de popor „cel Mare și Sfânt”, el a purtat peste patruzeci de războaie pentru apărarea țării și a fost un apărător fervent al creștinătății ortodoxe în fața expansiunii otomane. În semn de recunoștință pentru victoriile sale, a ridicat numeroase biserici și mănăstiri, dintre care multe au devenit monumente de referință ale artei medievale moldovenești. Biserica din Pătrăuți, cu arhitectura sa deosebită și frescele sale valoroase, rămâne un simbol al epocii lui Ștefan cel Mare, amintind posterității de moștenirea culturală și spirituală a marelui voievod.
Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” reprezintă unul dintre cele mai importante monumente istorice de la noi din țară, fiind una dintre singurele biserici rămase intacte încă de la ctitorirea sa din anul 1487.